Motivația Endogenă și Motivația Exogenă în Conducerea Întreprinderii în Contextul Intercultural

Extras din referat Cum descarc?

Cuvinte - cheie
Motivatia exogena
Adaptare, colaborare, colectivitate, armonie, intelepciune
Motivatia endogena
Inventivitate, ambitie, individualism, initiativa, determinare
Motivatia exogena extrema: 
Japonia, China, Hongkong, Rusia, Indonesia, Elvetia, etc.
Motivatia exogena medie: 
Italia, Polonia, Istrael, Anglia, Belgia, Germania, Romania, etc.
Motivatia exogena mica: 
USA, Canada, Australia, Franta, etc.
Semnificatia criteriului de diferentiere culturala
Capacitatea de a motiva este una din cele mai importante sarcini ale conducatorilor (managerilor), iar tema motivatiei ocupa un loc central in orice teorie manageriala. Cu toate acestea , exista o multime de neintelegeri cu privire la aceasta notiune, deoarece, deseori se incearca sa se explice intr-un mod simplist chestiunea complexa a cauzei si conditiilor comportamentului uman si influentarea acestuia.
Notiunea ,,motivatie" desemneaza totalitatea proceselor si conceptelor care dau raspunsul la intrebarea ,,de ce?" referitor la comportamentul uman: De ce o anumita persoana face un anumit lucru, ce il determina sa faca aceasta? In domeniul profesional, respectiv al conducerii intreprinderii (managementului), aceasta problematica larga se restrange la munca si randament, respectiv la motivatia acestora. ,,Motivatia este masura in care un efort persistent este dirijat pentru realizarea unui scop". [4]
Motivatia individuala depinde de interpretarile date originii binelui in sens etic (virtute) de catre diversele culturi, interpretari care sunt deseori contradictorii. Intr-o societate axata pe motivatia endogena, virtutea este conceputa ca fiind o calitate interioara, a carei origine se afla in sufletul, in vointa, in convingerile noastre. Spre deosebire de aceasta, intr-o societate axata pe motivatia exogena, virtutea este exterioara individului, iar originea sa se afla in ritmurile, frumusetea si forta naturii, in esteticul inconjurator si in relatii. Orice cultura poate utiliza intr-o masura mai mica sau mai mare cele doua reprezentari, dar motivatia endogena predomina in culturile iudeo-crestine. Daca virtutea este innascuta, atunci aceasta trebuie sa fie exprimata fara teama, ba chiar ca o provocare, deoarece "nu este prudent sa vorbim impotriva constiintei noastre" (Martin Luther) [1]. 
De asemenea, succesul este un fenomen intercultural si a fost studiat atat de cercetatori americani (McClelland, Atkinson) precum si vest-europeni (Heckhausen) [2].
Conceptul de succes este interpretat in mod diferit in culturile occidentale si in cele orientale. In culturile cu motivatie endogena, De ex. In SUA si in Europa, conceptul de succes este asociat in primul rand cu fenomenul de concurenta intre indivizi, in timp ce in culturile cu motivatie exogena acesta este privit mai degraba la nivel de grup sau chiar la nivelul societatii in intregime. ,,Pe arena internationala nici o persoana nu este motivata de aceeasi factori. Procesul de motivare este strict legat de valorile culturale" [5].
Una din cauzele majore ale acestei diferente este cea filozofico-religioasa. De exemplu, religia budista spune ca orice activitate lucrativa reprezinta practicarea budismului. Nu exista nicio profesie, care sa nu fie budista. Totul este menit sa duca la binele omenirii. Pe de alta parte, in religia crestina se spune ca fiecare trebuie sa-si castige propria paine pentru a nu ajunge o povara pentru un altul si ,,cine nu munceste, sa nu manance". Vedem de aici deosebirea fundamentala intre modul de gandire exogen, orientat catre colectivitate, in cazul budismului si cel endogen, concentrat asupra individului, in cazul crestinismului. 
Chiar in lumea crestina, exista deosebiri. Astfel, protestantismul pune mult mai mult accent pe raspunderea individuala decat catolicismul si ortodoxismul. 
Caracterizarea celor doi poli ai motivatiei
Pentru a determina natura endogena sau exogena a motivatiei, Charles Hampden-Turner si Fons Trompenaars in cartea lor ,,Building Cross-Cultural competence" descriu un studiu aplicat unui set de conducatori de nationalitati diferite carora li s-au adresat o serie de intrebari referitoare la contributia personala la propria lor reusita. Acestia au trebuit sa se pronunte asupra avantajelor vointei personale, pe de o parte, si ale conditiilor externe, pe de alta parte.
Prima afirmatie supusa sondajului a fost ,,un conducator nu poate fi eficace daca nu beneficiaza de ajutor". Americanii si canadienii se opun cu toata forta acestei idei, in timp ce chinezii sunt mai degraba de acord cu aceasta idee.
De asemenea, majoritatea conducatorilor americani, canadieni si germani sunt de acord cu a doua afirmatie, ,,a te lasa pe mana destinului nu a dus niciodata la ceva bun", dar majoritatea japonezilor nu sunt de acord cu aceasta.

Fisiere in arhiva (1):

 Motivatia Endogena si Motivatia Exogena in Conducerea Intreprinderii in Contextul Intercultural.doc