1 Definirea motivatiei 3 2 Teorii motivationale 5 2.1 Modelul ierarhiei nevoilor (modelul Maslow) 6 2.2 Modelul achizitiei succeselor 7 2.3 Modelul bifactorial (HERZBERG) 9 2.4 Modelul performantelor asteptate 9 2.5 Modelul teoriei Y - Teoria X 10 3 Alte teorii 12 3.1 Teoria analizei tranzactiei (TAT) 12 3.1.1 Tranuactiile complementare 13 3.1.2 Tranzactiile incrucisate 13 3.1.3 Tranzactiile ulterioare 14 4 Tipuri de motivare 16 5 Studiu de caz la SC Birotech Pres SRL 17 5.1 Prezentarea societatii 17 5.2 Scurt istoric 18 5.3 Cum isi motiveaza condicerea SC Birotech Pres SRL angajatii? 20 Bibliografie 21
1 DEFINIREA MOTIVATIEI In prezent, in cadrul intreprinderii, motivarea este un termen des utilizat. Complexitatea conceptului face dificila o definitie simpla, unanim acceptata. Nu a fost posibil inca sa se gaseasca un raspuns multumitor la intrebarea "Ce anume ii face pe lucratori sa munceasca eficient?". Dificultatea este determinata de faptul ca orice cercetator trebuie sa faca unele presupuneri privind motivele comportamentului pe care l-a observat sau inregistrat. Ca urmare, in toate rationamentele privitoare la motivare va exista intotdeauna un anumit element de subiectivitate. Putem, totusi, sa retinem urmatoarea definitie: ,,Motivarea este o modificare psihologica si fiziologica care se produce in fiinta umana ori de cate ori apare o nevoie; pentru satisfacerea acelei nevoi, individul adopta un comportament care vizeaza refacerea echilibrului psihologic si fiziologic". (Larousse) Putem spune ca motivatia este foarte importanta in atingerea scopului. Motivatia studiaza "de ce"-urile comportamentului uman. Abordarea complexa a motivatiei include teoriile de expectanta, echitate si recunoaste situatiile cu care se confrunta oamenii in mod curent. Organizatia, firma in general, poate face fata schimbarilor cerute de competitivitate si progres prin orientarea eforturilor managerilor spre motivatie si satisfactia angajatilor. "Motivatie" -; provine din cuvantul latin "movere" = deplasare, prin urmare motivatia reprezinta suma energiilor interne si externe care initiaza si dirijeaza comportamentul spre un scop care odata atins va duce la satisfacerea unei necesitati . Teoria motivatiei acorda importanta preponderenta factorilor interni, adica nevoilor (dorinte, tensiuni ori stari conflictuale) in explicarea comportamentului oamenilor. Se apreciaza ca factorii interni imprima comportamentului o esenta care face ca raspunsul sa nu mai poata fi redus la o simpla reactie fata de stimuli perceputi. Astfel, pentru unul si acelasi stimul raspunsul se va diferentia de la o persoana la alta, in functie de tipul nevoilor active (tipul de nevoi care prin presiunea provocata determina persoana sa-si concentreze efortul in directia acelor obiective care asigura satisfacerea lor). Determinarea comportamentului in functie de specificul nevoilor care caracterizeaza diferitele persoane deschide o perspectiva mai larga pentru a intelege diversitatea actiunilor care caracterizeaza eforturile pe care le depun pentru a-si indeplini atributiile de post. Locul central este atribuit MOTIVELOR in explicarea comportamentului - de unde si denumirea de TEORIEI A MOTIVATIEI. MOTIVELE desemneaza acele tipuri de nevoi care sunt active. Nevoile active provoaca o tensiune interna care determina orientarea persoanei, a actiunilor ei in directia satisfacerii acestor nevoi. De aici rezulta ca o anumita stare de nesatisfacere a nevoilor constituie o conditie sine qua non pentru ca acestea sa fie active, adica pentru a se constitui drept motive in alegerea unei anumite conduite (Maslow). Fata de teza starii necesare a nesatisfacerii nevoilor, pentru a pastra capacitatea de a motiva comportamentul, poate fi exprimata de o anumita rezerva, atat datorita lipsei unei cercetari riguroase care sa demonstreze aceasta necesitate cat si pentru ca unul dintre modele le constituite pornind de aceasta teorie (modelul ierarhiei nevoilor) scoate in evidenta existenta unor nevoi a caror satisfacere nu anuleaza rolul in declansarea comportamentului ci din contra il amplifica (de exemplu nevoia de stima). La un moment dat, in cazul uneia si aceleiasi persoane poate sa subziste mai multe nevoi nesatisfacute, deci active. Dintre acestea, la actiunea unui stimul numai una devine operanta, adica numai una dintre ele va orienta comportamentului persoanei respective in directia alegerii aceluiasi scop care sa produca satisfacerea, cand scopul este realizat. Pana acum nu s-a reusit punerea la punct a metodei care permite precizarea nevoii active care devine operanta la nivelul comportamentului. Totusi, ipotetic, se porneste de la premiza ca aceasta va fi reprezentata de acea nevoie activa care detine cel mai ridicat nivel de nesatisfacere si deci va exercita presiunea cea mai mare pentru a fi satisfacuta. Nevoia care devine operanta formeaza motivul comportamentului respectiv, orientat spre satisfacerea nevoii. Motivele sunt reprezentate de o diversitate de nevoi care devin operante in anumite situatii. Motivele sunt grupate in doua mari categorii: a) motive innascute; b) motive dobandite. Motivele innascute sunt determinate de nevoi fundamentale (de rang inferior) pe masura ce aceste nevoi devin operante. Nevoile fundamentale sunt general comune tuturor persoanelor vizand nevoia de hrana, de imbracaminte, de locuit etc. (sunt denumite si nevoi fiziologice). MOTIVELE DOBANDITE prezinta mari diferentieri de la o persoana la alta si depind de ambianta psiho-sociala in care se formeaza si evolueaza persoana. Aceste motive dobandite sunt motivate de nevoi de rang superior pe masura ce devin operante. Nevoile de rang superior desemneaza nevoia de stima, de realizare profesionala, de afirmare culturala etc. (de autoactualizare). Tendinta de a restrange geneza motivelor la perioada copilariei pare a fi fortata. Apreciem ca geneza motivelor este posibila atata vreme cat capacitatea de invatare se pastreaza si in conditiile unui mediu dynamic
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).