Metode integrate de evaluare a riscurilor

Extras din referat Cum descarc?

Evolutia continua si accelerata a stiintei si tehnicii a evidentiat tot mai pregnant in ultimii ani limitele si dificultatile generate de utilizarea in practica a metodelor clasice de evaluare a riscurilor [2]. Astfel, aceste metode fiind bazate pe modele deterministe, probabilistice sau combinate de producere a unui accident, nu permit o abordare sistematica si unitara a evaluarii riscurilor de accidente majore in instalatiile industriale.
Satisfacerea cerintelor Directivei Seveso II a impus necesitatea elaborarii de noi metode de evaluare a riscurilor, care sa fie capabile sa  raspunda la doua deziderate fundamentale:
- sa demonstreze autoritatilor competente si publicului ca operatorul a luat toate masurile necesare pentru controlul riscurilor;
- sa permita comunicarea rezultatelor evaluarii riscurilor sub o forma accesibila unui public format din nespecialisti.
In acest context, trebuie mentionate eforturile depuse de Uniunea Europeeana, eforturi concretizate prin proiectul ARAMIS. Acest proiect s-a desfasurat in perioada 2002 - 2004 si a implicat 15 parteneri din 10 tari. El a avut drept obiectiv elaborarea unei metode integrate de evaluare a riscurilor prin intermediul careia sa se faciliteze aplicarea de o maniera armonizata a prevederilor Directivei Seveso II.
Pentru a veni in sprijinul tuturor factorilor interesati/afectati de securitatea instalatiilor industriale (operatori, autoritati competente, populatia etc.), lucrarea isi propune sa prezinte metodele elaborate pana in prezent pentru integrarea tuturor etapelor care concura la evaluarea riscurilor pentru aceste instalatii.   
2. Metoda ARAMIS
2.1. Prezentare. Obiectivele proiectului ARAMIS
ARAMIS (A Risk Assessment Methodology for IndustrieS - Metodologie de Evaluare a Riscului pentru Industrie) [13] este un proiect european de cercetare realizat in perioada 2002 - 2004 in cadrul celui de al 5-lea Program - Cadru de Cercetare si Dezvoltare (PCRD) al Uniunii Europeene. Proiectul a avut ca obiectiv elaborarea unei noi metodologii de evaluare a riscurilor fundamentata pe cerintele Directivei Seveso II. Metodologia se dorea o solutie alternativa la abordarile strict deterministe sau strict probabiliste de evaluare a riscurilor utilizate in acel moment in Europa.
La originea proiectului s-a aflat constatarea, intarita de accidentul din decembrie 2001 de la Toulouse, ca metodele disponibile de evaluare a riscurilor nu raspundeau nici exigentelor Directivei Seveso II si nici asteptarilor decidentilor publici si ale populatiei.
Tarile care utilizau o abordare strict determinista s-au confruntat cu dificultatea de a adopta decizii publice pe baza unor evaluari a riscurilor care utilizau in mod sistematic scenarii majorante. Rezultate unei estimari deterministe puteau fi comunicate usor publicului, dar ele prezentau o viziune eronata a riscului. Metodele de evaluare asociate nu constituiau decat un mijloc prin care operatorul unei instalatii industriale putea demonstra tinerea sub control a riscurilor [6].
Pentru tarile care utilizau o abordate strict probabilista, problema se punea de o cu totul alta maniera. Rezultatul estimarii, fiind prezentat sub forma riscului societal, putea fi cu greu comunicat, deoarece era dificil de inteles de populatie. Riscul societal fiind fundamentat, in general, pe date statistice nu reflecta nici realitatea locala, nici eforturile depuse de operatorul unei instalatii industriale pentru tinerea sub control a riscurilor.
Proiectul ASSURANCE [5] a demonstrat, printre altele, ca metodele de evaluare a riscurilor utilizate de specialistii din diverse tari europeene pot sa furnizeze rezultate foarte dispersate. Acest proiect a evidentiat faptul ca sursele de incertitudine sunt legate, in special, de alegerea scenariilor luate in considerare in procesul de evaluare a riscurilor. Atfel, specialistii din tarile in care se utiliza o abordare strict probabilista considerau scenariile cele mai probabile ca fiind cele mai reprezentative, iar specialistii din tarile in care se utiliza o abordare strict determinista luau in considerare scenariile cele mai grave.
In aceste circumstante, obiectivul proiectului ARAMIS l-a constituit atat elaborarea unei metode care sa permita estimarea riscului, cat si rezolvarea dificultatilor prezentate anterior in contextul cerintelor Directivei Seveso II. Aceasta metoda trebuia sa furnizeze rezultate care sa poata fi utilizate de decidenti si de operatorii instalatiilor industriale si care sa poata fi comunicate unui public format din nespecialisti. De asemenea, estimarea riscului trebuia sa tina cont de masurile de reducere a riscului implementate de catre operatorul instalatiei industriale si de influenta factorului uman si organizational asupra eficacitatii acestor masuri.
2.2. Principalele rezultate ale proiectului ARAMIS 
2.2.1. Conceptele de baza
Pentru atingerea obiectivului mentionat anterior, prima etapa a proiectului a constat in definirea conceptelor teoretice care urmau sa fie utilizate (componentele riscului si elementele care trebuiau identificate si masurate pentru a-l estima). Trebuie reaminintit faptul ca, la momentul respectiv, specialistii din tarile membre ale Uniunii Europeene nu ajunsesera inca la un consens privind definirea notiunii de risc.
Figura 1 ilustreaza definitia adoptata. Riscul a fost definit ca fiind combinatia dintre probabilitatea de aparitie a unui fenomen periculos, intensitatea sa si vulnerabilitatea teritoriului expus.
Fig. 1. Componentele riscului si elementele care trebuie analizate
(SMS  - sistem de management al securitatii, ERC - eveniment nedorit central)
Estimarea probabilitatii implica identificarea evenimentelor initiatoare (cauzele fenomenelor periculoase) si determinarea frecventei acestora. De asemenea, ea implica inventarierea si caracterizarea barierelor de securitate care se opun derularii scenariului de accident, de la un eveniment initiator pana la fenomenul periculos. 
Performantele barierelor de securitate depind nu numai de caracteristicile lor intrinseci, dar si de calitatea sistemului organizational implementat pentru asigurarea proceselor de conceptie, instalare, utilizare, mentenanta si imbunatatire. Calitatea acestui sistem organizational este ea insasi influentata in mod direct de cultura de securitate din intreprindere.
Evaluarea intensitatii fenomenelor periculoase este conditionata de modelele folosite, dar mai ales de ipotezele retinute pentru a caracteriza sursa acestor fenomene. De asemenea, este


Fisiere in arhiva (1):

  • Metode integrate de evaluare a riscurilor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

[1]	Ayrault, N., Evaluation des dispositifs de prevention et de protection utilises pour reduire les risques d'accidents majeurs (DRA-039), Rapport Omega 10 - Evaluation des barrieres techniques de securite, INERIS, France, 2005.
[2]	Babut, C.M., Stabilirea bazelor metodologice de evaluare a riscului pentru amplasamentele aflate sub incidenta prevederilor Directivei Seveso II, Revista Minelor, nr. 9-10 (207-208)/2008, pag. 74-80.
[3]	Bedford, T., Cooke, R., Probabilistic risk analysis - Foundation and methods, Cambridge University Press, 2001.
[4]	Gowland, R., The accidental risk assessment methodology for industries (ARAMIS)/layer of protection analysis (LOPA) methodology: a step forward towards convergent practices in risk assessment?, Journal of Hazardous Materials, vol. 130 (3)/2006, pp. 307-310. 
[5]	Hourtolou, D., ASSURANCE - Assessment of the Uncertainties in Risk ANalysis of Chemical Establishment, E.C. Project ENV4-CT97-0627, 2002. 
[6]	Kirchsteiger, C., On the use of probabilistic and deterministic methods in risk analysis, Journal of Loss Prevention in the Process Industries, vol. 12/1999, pp. 399-419.
[7]	Miche, E., Prats, F., Chaumette, S., Formalisation des savoirs et des outils dans le domaine des risques majeurs, Rapport Omega 20 - Demarche d'evaluation des barrieres humaines de securite, INERIS, France, 2006.
[8]	Perilhon, P., MOSAR: Presentation de la methode, Technique de l'Ingenieur, traite, securite et gestion des risques, article SE4060, pp. 1-16, 2000.
[9]	* * *, Methods for the determination of the possible damages (,,Green Book") - CPR 16E, Committee for the Prevention of Disasters, Den Haag, Netherlands, 1992. 
[10]	* * *, Methods for the calculation of physical effects (,,Yellow Book"), CPR 14E, Committee for the Prevention of Disasters, Den Haag, Netherlands, 1997.
[11]	* * *, Guidelines for quantitative risk assessment (,,Purple Book") - CPR 18E, Committee for the Prevention of Disasters, Den Haag, Netherlands, 1999. 
[12]	* * *, Layer of Protection Analysis: Simplified Process Risk Assessment (CCPS Concept


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!