Managementul investițiilor

1.INTRODUCERE:

In societatea umana a investi este un proces specific atat individului,familiei cat si a tuturor formelor de activitate economico-sociale.

Activitatea economico-sociala din tara noastra se afla in plin proces de restructurare si tranzactie spre economia de piata iar intregirea unei performante economice superioare nu pot fi realizabile numai daca au ca suport principal o activitate de investitii.Ca atare investitia devine cheia de baza in conditiile cererii si a ofertei.Asistam la o lupta acerba pentru consolidarea pe piata a pozitiei economice si de cucerire a nor noi piete de desfacere.

Pete Drucker crede ca schimbarile la care luam parte se produc in cinci domenii si anume:

1.integrarea economica internationala care are la baza principiul reciprocitatii unde centrul de greutate trece de la nivelul blocurilor economice constituind o norma de conduita in afaceri deosebit de eficace pentru stimularea comertului si a investitiilor,reciprocitatea care poate genera si efecte adverse cum ar fi protectionism din partea unor tari sau grupuri de tari care se vor dovedi capabile sa se integreze in economia mondiala

2.integrarea firmelor in economia mondiala prin aliante care se bazeaza tot pe principiul reciprocitatii,aceasta integrare nu vizeaza numai firme mici ci si autoritatile publice,minoritati,fundatii,asociatii profesionale.Formele tradtionale comertul si companiile multinationale continue sa ocupe un loc important.Accelerarea integrarii este determinata de cresterea semnificativa a rolului firmelor mici si mijlocii,necesitatea existentei unei masuri apreciabile si a unui potential financiar ridicat mai ales pentru firmele care se anagajeaza in actiuni mutinationale si interferenta crescanda a tehnologiilor si pietelor care constitue baza de pornire a aliantelor

3.restructurarea organizatorica a formelor care cuprinde descentralizarea activitatilor,dimensiunea firmei,noile provocari care vizeaza managementul care asigura echilibrul judicios intre prosperitatea firmei si sporirea la nivel national precum si preeminenta crescanda a vietii politice internationale si a politicilor internationale asupra celor economice interne.

Ansoff si McDonnel considera ca au existat patru stadii in evolutia managementului si anume:

1.managementul prin control characteristic perioadei 1900-1930 in care schimbarile erau rare si se produceau lent

2.managemetul prin extrapolare care cuprinde perioada aniilor 1930-1960 in care ritmul schimbarilor se accelereaza

3.managementul prin anticiparea schimbarilor cand apar discontinuitati iar schimbarile erau rapide,avand un ritm

4.managementul prin raspunsuri fexibile si rapide in care schimbarile sunt atat der rapide incat nu dau ragaz anticiparilor

Astfel planificarea pe termen lung a cedat treptat locul planificarii strategice care a fost apoi inlocuita cu planificarea specifica managementului strategic care reprezinta un proces amplu si complex.

MANAGEMENTUL INVESTITIILOR

Demersul strategic din cadrul unei firme culmizeaza cu aranjarea efectiva a resurselor financiare necunoscute aplicabilitatii strategiei investitiilor.In cadrul unei firme se urmaresc rezolvarea a trei dileme majore si anume:

1.Pe baza caror criterii se face evaluarea

2.Echilibrul resurselor disponibile cu cele necesare

3.Modalitati de angajare in timp a acestor resurse

Principalele probleme cu care se confrunta o firma atunci cand se pune problema alocarii resurselor financiare sunt:

1.Resursele financiare suplimentare care urmeaza a fi alocate activitatilor de cercetare pentru a rezista cu succes preogramelor tehnologice realizate cu firmele concurente.

2.Resurse suplimentare necesare pentru modernizarea tehnologica.

3.Resursele suplimentare necesare pentru dobandirea unor componente tehnice sau comerciale care sa ofere avantaje competitive.

4.Resursele suplimentare necesare pentru actiuni promotionale in cazul lansarii unui nou produs sau serviciu.