Managementul în America Latina

CAP. 1. INFORMAȚII GENERALE DESPRE AMERICA LATINĂ

1.1.Introducere despre America Latină

America Latină are o populație de 511,3 milioane de locuitori care reprezintă 8,6% din populația mondială, o suprafață de 20.8 milioane care reprezintă 15,3% din suprafața Terrei si o densitate de 24,6 locuitori. America Latină se împarte în 2 mari regiuni: America Centrală și America de Sud. Relieful Americii Latine este reprezentat de munții Anzi și Cordilieri care traversează de la nord la sud cele două Americi pe toată lungimea lor. În America Centrală majoritatea statelor sunt insule în Marea Caraibelor sau state aflate în regiunea peninsulara dintre Mexic și Venezuela, state care au o suprafața între 3 și 130.000 și populația de maxim 12 milioane locuitori cum ar fi Guatemala sau Cuba. Relieful statelor din această regiune este muntos și cu câmpie litorală, din cauza originii vulcanice a insulelor sau a parții continentale. Cea mai des întâlnită limbă este spaniola și limbile autohtone, alte limbi: engleza vorbită în Belize, Jamaica, Bahamas, Antigua și Barbuda, Barbados, Dominica etc., franceză în Haiti și Martinica, olandeza în Aruba și Antilele Olandeze (terit. dependente de Olanda). Cel mai mare stat al Americii Centrale este Mexic unde se vorbește spaniola, are o populatie de 105 milioane de locuitori și o suprafață de 2 milioane. În 1914 este construit canalul Panama (lung de 50 km) care leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific în scopuri comerciale și de transport naval. În America de Sud predomină statele mari cu o populație între 10 milioane si 180 milioane de locuitori , exceptie 3 state din nordul continentului care au o populatie maxim 1 milion de locuitori, singura zona unde se vorbeste engleza, olandeza si franceza (Guyana, Suriname, Guyana Franceza). În majoritatea statelor se vorbește spaniola și portugheza (Brazilia), dar și italiana (Argentina) adusă de populația europeană care a emigrat aici la începutul sec. 20. Relieful statelor sud-americane diferă de la vest la est. Statele din vest au relief muntos datorat muntilor Anzi care traversează această parte a continentului, podișuri, câmpii intramontane, depresiuni, lacuri. Câmpii mai mari se gasesc în nord, cu râuri mai mari și fluviul Orinoco care traversează Venezuela și formează o delta la Marea Caraibelor. In est se remarcă marea padure ecuatoriala, cu o flora și o faună unica pe glob; traversată de fluviul Amazon care adună afluenții, și devine tot mai lat în zona de vărsare în Oceanul Atlantic (3-4 km lățime), mai la sud este Podișul Brazilian unde se află cele mai înalte cascade din lume, dincolo de acesta se afla Câmpiile Pampasului și Chaco traversate de fluviul Parana care se varsă prin estuarul La Plata în Oceanul Atlantic. Mai la sud este Podisul deșertic al Patagoniei traversat de câteva rauri care izvorăsc din munții Anzi, str. Magellan și Tara de Foc unde se află cel mai sudic oraș al planetei (Ushuaia) și unde se întalnesc ghețari care s-au desprins din calota glaciară a Antarcticii.

Populția

În 2000 s-a estimat ca numărul locuitorilor ajunge la 508 milioane, echivalentul in procente a 9% din întreaga populație a globului. Deși populația Americii Latine are o moștenire etnică variată, principalele ei elemente sunt constituite din nativi americani și de descendenți ai spaniolilor, portughezilor, a negrilor africani și elementele secundare ale englezilor, francezilor, olandezilor, etc.

1.2. Scurt istoric

Au trecut numai 500 de ani de când a început cucerirea iberica a Americii de Sud – o simplș deviere în raport cu istoria activității umane de acolo. Este limpede, totuși, că sosirea hispanico-portugheza, nimicind culturile indigene care existau înaintea lor și impunându-le propria lor civilizație, a avut un impact decisiv asupra modelării stilului de viața latino-american. Latino-americanii nu sunt însă spanioli sau portughezi. Ei sunt o rasa cu totul diferită și ar insemna să dăm dovada de neglijență în analizarea lor daca am ignora nu numai obarsia unora dintre stramoșii lor și realizările lor culturale unice, dar și întinderile vaste, inaccesibile ale teritoriului sălbatic și necultivat care de-a lungul mileniilor au constituit o provocare și au contribuit la formarea "indienilor" migratori, deschizători de drumuri, pe măsura ce avansau în mod inevitabil spre sud. Porteno (locuitorii din Buenos Aires) arată și se simt la fel de europeni ca parizienii si italienii, iar locuitorii orașelor Santiago și Montevideo sunt destul de asemănători – însa dincolo de aceste enclave, semnele bogatului amestec mestizo sunt extrem de vizibile pe tot parcursul drumului de la Tierra del Fuego la Rio Grande.

O asemenea combinație de rase si stramosi, un asemenea amestec interesant de pionieri, aventurieri și razboinici, un astfel de mediu geografic vast, salbatic, palpitant, situat într-o regiune oceanică sudică relativ izolata (chiar și în secolul al XX-lea) dau naștere unei specii umane deosebite cu care europenii nu sunt încă pe deplin familiarizați. "Specii", la plural, este mai corect spus, pentru că cele aproximativ douazeci de republici din America Latină se deosebesc considerabil în ceea ce privește concepțiile despre lume și stilul de viață, însă există o calitate comună care îi deosebește pe latino-americani de restul omenirii. Psihologia lor este oarecum evazivă, greu de definit sau de explicat, probabil încă neexploatată sau cercetată pe deplin.