Managementul Cunoasterii

Extras din referat Cum descarc?

Schimbarile tehnologice, dar si cele sociale sau economice, depind atat de calitatea informatiei de care dispunem, cat si de capacitatea noastra de a o gestiona. In ultimii ani, tehnicile de management al cunoasterii, crearea si transferul bunelor practici au ajuns sa se numere printre cele mai dezbatute subiecte in cadrul conferintelor internationale, fiind apreciate in egala masura atat de sectorul privat, cat si de cel public.
Managementul cunoasterii, definit drept "ideea de capturare a cunoasterii obtinute de indivizi si diseminarea sa catre altii in cadrul organizatiilor", a devenit in ultimul deceniu o sursa de inspiratie atat pentru cercetare, cat si pentru practicieni. Se cere de mentionat insa ca nu orice cunostinte pot face obiectul "managementului", ci doar cunostintele "utile" sau cele care contribuie la cresterea economica si progresul social. Aceste cunostinte imbraca doua forme distincte : cunoasterea propozitionala - care descrie diverse fenomene naturale, incluzand abordarea stiintifica si epistemologica ; si cunoasterea prescriptiva - care sugereaza cum pot fi aplicate aceste cunostinte, insemnand instructiuni complete asupra unor activitati necesare. Scopul unei societati bazate pe cunoastere este sa construiasca o legatura interactiva (feedback) intre aceste tipuri de cunoastere.
Exista abordari relativ distincte intre modul de aplicare a conceptului de management al cunoasterii in Occident si felul in care, acesta este utilizat in Asia. Astfel, daca in Vest se pune accentul pe : (1) cunoasterea explicita, (2) masurarea si gestionarea cunostintelor existente si (3) tratarea organizatiei ca mijloc pentru procesarea informatiei, in Japonia, acest lucru este inteles mai ales prin : (1) sublinierea cunoasterii tacite, (2) crearea de cunostinte noi si (3) participarea larga a tuturor membrilor unei organizatii (indiferent daca este vorba de sectorul privat sau public) la cristalizarea unei culturi orientate spre invatare, din perspectiva unui organism viu, capabil sa creeze un circuit de inovare continua. In linii mari, acest concept managerial nou contine doua importante dimensiuni : (1) evaluarea cunostintelor si (2) gestionarea judicioasa a capitalului uman.
Cunoasterea (knowledge) este definita, de regula, drept puterea de a intelege si de a surprinde esenta faptelor, valorificarea certitudinilor si a informatiei, obtinuta sub forma unor experiente sau invataminte. In functionarea unor asemenea organizatii, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor "3 I", respectiv inovare (crearea de cunostinte noi), invatare (asimilarea de cunostinte noi) si interactivitate parteneriala referitoare la cunoastere1.
Datele reprezinta fapte formative ale realitatii sau valori ale unor rezultate posibile. In sistemul lor corporativ, datele reprezinta unitati de informatie cu valabilitate limitata.
Spre deosebire de date, informatia contine date agregate sau, altfel spus, semi-structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii.
In sfarsit, cunostintele reprezinta informatii prelucrate, care pot avea o existenta indelungata, transmit idei si apar intr-un anumit context, care determina domeniul
Schimbarile tehnologice, dar si cele sociale sau economice, depind atat de calitatea informatiei de care dispunem, cat si de capacitatea noastra de a o gestiona. In ultimii ani, tehnicile de management al cunoasterii, crearea si transferul bunelor practici au ajuns sa se numere printre cele mai dezbatute subiecte in cadrul conferintelor internationale, fiind apreciate in egala masura atat de sectorul privat, cat si de cel public.
Managementul cunoasterii, definit drept "ideea de capturare a cunoasterii obtinute de indivizi si diseminarea sa catre altii in cadrul organizatiilor", a devenit in ultimul deceniu o sursa de inspiratie atat pentru cercetare, cat si pentru practicieni. Se cere de mentionat insa ca nu orice cunostinte pot face obiectul "managementului", ci doar cunostintele "utile" sau cele care contribuie la cresterea economica si progresul social. Aceste cunostinte imbraca doua forme distincte : cunoasterea propozitionala - care descrie diverse fenomene naturale, incluzand abordarea stiintifica si epistemologica ; si cunoasterea prescriptiva - care sugereaza cum pot fi aplicate aceste cunostinte, insemnand instructiuni complete asupra unor activitati necesare. Scopul unei societati bazate pe cunoastere este sa construiasca o legatura interactiva (feedback) intre aceste tipuri de cunoastere.
Exista abordari relativ distincte intre modul de aplicare a conceptului de management al cunoasterii in Occident si felul in care, acesta este utilizat in Asia. Astfel, daca in Vest se pune accentul pe : (1) cunoasterea explicita, (2) masurarea si gestionarea cunostintelor existente si (3) tratarea organizatiei ca mijloc pentru procesarea informatiei, in Japonia, acest lucru este inteles mai ales prin : (1) sublinierea cunoasterii tacite, (2) crearea de cunostinte noi si (3) participarea larga a tuturor membrilor unei organizatii (indiferent daca este vorba de sectorul privat sau public) la cristalizarea unei culturi orientate spre invatare, din perspectiva unui organism viu, capabil sa creeze un circuit de inovare continua. In linii mari, acest concept managerial nou contine doua importante dimensiuni : (1) evaluarea cunostintelor si (2) gestionarea judicioasa a capitalului uman.
Cunoasterea (knowledge) este definita, de regula, drept puterea de a intelege si de a surprinde esenta faptelor, valorificarea certitudinilor si a informatiei, obtinuta sub forma unor experiente sau invataminte. In functionarea unor asemenea organizatii, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor "3 I", respectiv inovare (crearea de cunostinte noi), invatare (asimilarea de cunostinte noi) si interactivitate parteneriala referitoare la cunoastere1.
Datele reprezinta fapte formative ale realitatii sau valori ale unor rezultate posibile. In sistemul lor corporativ, datele reprezinta unitati de informatie cu valabilitate limitata.
Spre deosebire de date, informatia contine date agregate sau, altfel spus, semi-structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii.
In sfarsit, cunostintele reprezinta informatii prelucrate, care pot avea o existenta indelungata, transmit idei si apar intr-un anumit context, care determina domeniul


Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Cunoasterii.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!