Managementul Crizelor Internationale - Criza Berlinului

Extras din referat Cum descarc?

Crize internationale produse in perioada Razboiului Rece
Berlin (1961)
Criza Berlinului a marcat consolidarea finala a celor doua sfere de influenta care, timp de aproape doua decenii, s-au impins una pe cealalta de-a lungul liniei de diviziune ce impartea continentul european. La Conferinta de la Potsdam, cei trei invingatori au hotarat ca Berlinul sa fie guvernat de cele patru puteri ocupante - Statele Unite, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica - state care vor administra impreuna si Germania. Dupa cum s-a dovedit, administrarea Germaniei de catre cele patru puteri a durat putin mai mult decat un an. In 1949, zonele occidentale au fost unite pentru a forma Repu!blica Federala Germania, iar zona rusa a devenit Republica Democrata Germana.
Conform aranjamentului celor patru puteri asupra Berlinului, acest oras nu facea parte din Germania - de Est sau de Vest - ci se afla in mod oficial sub conducerea celor patru aliati invingatori in cel de-al doilea razboi mondial. Sovieticii ocupau un sector intins din partea estica a orasului, americanii aveau un sector in sud, iar britanicii si francezii isi aveau sectoarele lor in partile de vest si de nord. Tot Berlinul era acum o insula in interiorul a ceea ce devenise Republica Democrata Germana. Cu trecerea anilor, est-germanilor si sovieticilor cele trei sectoare vestice ale Berlinului le-au aparut ca un ghimpe, o vitrina a prosperitatii in mijlocul cenusiului deprimant al blocului comunist. Cel mai important, Berlinul de Vest servea drept canal de trecere pentru acei est-germani care cautau sa emigreze in Occident: ei nu aveau decat sa ia metroul spre unul dintre sectoarele vestice ale orasului si apoi sa depuna cerere de emigrare.
In mod uimitor, in pofida statutului sau clar, de oras controlat de patru puteri, un aranjament lipsit de ambiguitate privind accesul in Berlin nu fusese niciodata negociat. Desi cele patru puteri stabilisera diferitele drumuri si coridoare aeriene care urmau a fi folosite pentru a se ajunge in Berlin, ele nu cazusera de acord in mod explicit asupra mecanismelor de trecere. In 1948, Stalin incercase sa profite de aceasta lacuna instituind blocada Berlinului pe motiv ca drumurile de acces erau in reparatie. Dupa un an de functionare a podului aerian occidental, accesul a fost restabilit, dar autoritatea legala a ramas la fel de vaga.
In anii imediat urmatori blocadei, Berlinul s-a dezvoltat, devenind un impor!tant centru industrial, cu nevoi care, in caz de urgenta, nu ar mai fi putut fi rezol!vate printr-un pod aerian. Desi din punct de vedere teoretic Berlinul era inca orasul celor patru puteri si Uniunea Sovietica raspundea de acces, satelitul est-german era cel care controla in realitate soselele dinspre capitala sa, Berlinul de Est. Pozitia Berlinului era prin urmare extrem de vulnerabila. Legaturile ru!tiere, feroviare si aeriene puteau fi usor supuse unor intreruperi aparent intr-atat de lipsite de importanta incat cu greu li se putea rezista prin forta, desi prin insumare ar fi putut ameninta libertatea orasului. In mod teoretic, intregul trafic militar trebuia sa se faca printr-un punct de control sovietic, dar aceasta era o fictiune; in realitate, o garda est-germana controla portile, iar cativa ofiteri so!vietici pierdeau vremea intr-o baraca din apropiere, pentru a interveni in cazul vreunei neintelegeri.
Nu a fost de mirare ca Hrusciov, in cautarea unui teren in care sa demonstreze o schimbare permanenta in corelatia fortelor, a decis sa exploateze vulnerabili!tatea Berlinului. El a notat in memoriile sale: ,,Ca s-o spunem pe sleau, piciorul american in Europa avea o batatura dureroasa. Aceasta era Berlinul de Vest. De cate ori doream sa-i calcam pe americani pe picior si sa-i facem sa ii doara, nu aveam decat sa obstructionam comunicatiile occidentale cu orasul de pe teritoriul Republicii Democrate Germane".
Provocarea lui Hrusciov la adresa pozitiei Occidentului in Berlin a aparut exact in momentul in care democratiile se convinsesera, o data in plus, ca secretarul general in functie era cea mai buna speranta de pace pentru ele. Chiar si un observator sceptic al scenei sovietice, precum John Foster Dulles, a raspuns discursului pronuntat de Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al Partidului, din februarie 1956, declarand ca ar fi perceput o ,,schimbare notabila" in politica sovietica. Conducatorii sovietici, a spus el, ajunsesera la concluzia ca ,,venise vremea sa-si modifice esential maniera de abordare a lumii necomuniste... Acum ei urmaresc realizarea obiectivelor politicii lor externe cu mai putine manifestari de intoleranta si un mai slab accent pe violenta". In acelasi sens, in septembrie 1957, la mai putin de un an de la criza Suezului si criza din Ungaria, ambasadorul Llewellyn Thompson raporta de la Moscova ca Hrusciov ,,doreste cu adevarat si este aproape fortat sa realizeze o destindere in relatiile cu Occidentul".


Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Crizelor Internationale - Criza Berlinului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!