Managementul aprovizionării

Prin modalitatile, de un spectru diversificat in care este condusa, organizata si coordonata activitatea de aprovizionare, chiar cu multe din imperfectiunile cu care se confrunta in prezent are ca problema principala, care trebuie sa ramana in atentia lucratorilor din acest domeniu, asigurarea de noi forme si modalitati prin care ( renuntandu-se pe cat posibil la experienta, rutina si conservatorism) sa raspunda superior si mai rapid scopului urmarit. Astfel, scopul urmarit intr-un sistem complex de aprovizionare consta in exprimarea intereselor agentului cumparator in conditii de efort minim (cheltuiala pentru tot ceea ce ar putea sa insemne asigurarea prompta la cantitatile, calitatea, sortimentele si conditiile impuse de cererea de consum (productia) uzitandu-se in orice moment de facilitatile ce pot fi create prin utilizarea informatiilor cu privire la piata de furnizare).

Exprimand intensele productiei (cererea) in contact direct cu posibilitatile furnizorului (oferta), aprovizionarea se realizeaza in conditii conjuncturale sub influenta unor factori mai mult sau mai putin beneficiu dinaintea procesului in sine sau a celui care urmeaza acestuia.

Mai precis, oricare dintre modalitatile procesului de aprovizionare analizat ca entitate distincata, in viziunea de la general la particular pe fondul comporatmentului de restructurare-perfectionare, impune o analiza complexa, conjuncturala, sub intensitatea si influenta factorilor care-l genereaza si il preced atat in sensul cumparator-furnizor, pentru lansarea cererii de oferta cat si in sensul furnizor-cumparator, pentru acoperirea cererii de catre oferta, bazandu-se numai pe fundamentarea in limitele intereselor si eficientei atat a cererii cat si a ofertei in sine.

Interpretarea procesului de aprovizionare, in viziune de la general la particular, pe fondul restructurarii-specializarii, contribuie evident la diminuarea riscului de a gresi, indiferent sub ce forma(fundamentari, contractari-cumparari-aprovizionari-depozitari) tocmai datorita faptului ca oricare dintre situatiile in care se afla aprovizionarea in sine, in cadrul componentelor sistemului global, acestea sunt actionate, analizate si interpretate in mediul conjunctural, cu raportare la sistemul sau subsistemul in care se integreaza si prin care actioneaza in scopul asigurarii productiei de bunuri si servicii consumatorilor.

Procesul de aprovizionare, tratat prin prisma unor sisteme moderne de management, ofera prilejul utilizatorului de a dispune permanent de imaginea realitatii saupra utilitatii sau inutilitatii unor informatii care prin continutul lor specific, conjuga, amplifica sau perturba sistemul in sine sau poate numai partial, insignifiant. Importanta insa ramane asigurarea posibilitatilor tinerii sub control a factorilor perturbatori, (asupra carora se poate actiona transformadu-i in parte sau in totalitate in informatii pertinente, utile scopurilor pentru care se folosesc), functie de avantajele urmarite.

Sigur ca in viziunea multor autori de literatura de specialitate se elaboreaza permanent metode si modalitati care asigura perfectionarea continua, din diverse puncte de vedere sau intense ale procesului de aprovizionare.

Procesul de perfectionare manageriala a aprovizionarii, deosebit de complex si eficient in acelasi timp, impune ca o necesitate obiectiva, indispensabila, fara de care nu se poate vorbi de rapiditate, calitate,utilitate, eficienta la parametrii de inalta performanta, introducerea, dezvoltarea si perfectionarea continua a informaticii si utilizarea mijloacelor tehnice de evidenta si calcul electronic, in intregul sistem.

Calitatea, competitivitatea, ritmul, competenta, profesionalimsul, performantele la nivelul cerintelor pot fi atinse numai in conditiile unei aprovizionari care, prin insasi continutul problematic, impune agentului economic regula unei permanente evaluari a intregii sale activitati, ocazie cu care isi mentine ,,treaza" vocatia de a fi in concordanta, raspunzand intocmai cerintelor propriilor interese.

1. Managementul aprovizionarii: concept, rol, atributii, trasaturi.

Aprovizionarea cu resursele de materiale si de energie necesare reprezinta in conceptia noastra un proces economic complex prin care se realizeaza stabilirae nevoilor materiale ale productiei, organizarea circulatiei si utilizarea judicioasa si completa a resurselor materiale, reducerea continua a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili si energie, folosirea intensiva a capacitatilor de productie, atragerea in circuitul economic si in consumul productiei de noi resurse materiale, cresterea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si pe aceste cai, sporirea eficientei activitatii fiecarei entitati economice, prin cresterea tot mai sustinuta a profitului acesteia.

Totodata, activitatea de aprovizionare reprezinta un proces dinamic, in care deplasarea mijloacelor de productie de la furnizori la beneficiari se realizeaza in mod continuu, pe baza tesutului viu de relatii economice dintre intreprinderi, concretizate in programele de aprovizionare si contractele economice de livrare, necesitate obiectiva a desfasurarii neintrerupte a procesului de fabricatie.

Caracterul dinamic al acestei activitati se manifesta atat in etapa de programare, de planificare a aprovizionarii, cat mai ales in cea de realizare efectiva. In etapa de programare, caracterul dinamic al aprovizionarii se manifesta printr-o permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati ( productie, investitie, vanzare), astfel incat, in diferitele momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare. In etapa de realizare efectiva a aprovizionarii, caracterul dinamic al acestei activitati se manifesta prin legaturile permanente, operative si intretesute dintre beneficiari si furnizori pentru respectarae obligatiilor asumate prin contractele economice, pentru livrarea si primirea cantitatilor de materiale prevazute, organizarea transporturilor acestora si decontarea costurilor, precum si pentru reglarea operativa a aprovizionarii, solutionarea anomaliilor pot aparea pe parcurs cu deosebire pentru prevenirea intreruperilor in ritmicitatea si continuitatea aprovizionarilor.

Intr-o formulare sintetica, aprovizionarae resurselor de materiale reprezinta activitatea prin care se asigura elementele materiale necesare consumului productiei, in volumul, structura si la termenele care sa sprijine o activitate continua si la capacitate maxima, cu un profit cat mai ridicat, a unitatilor economice.

In literatura de specialitate, ca si in practica economica si in normativele uzuale sunt utilizati frecvent termeni similari ca:achizitionare, aprovizionare, cumparare,alimentare