Management și motivație

Abstract

The specialised literature confers the Management more than one function: the anticipation, the organisation, the co-ordination, the training and the checking – adjustment. These functions must be seen as a whole, integrated into the process of Management, but each must also be analysed separated, taking into account the own possibilities of manifestation.

In this context the function of training has its own importance and its carrying-out calls for a complex motivation of the human resources for developing it a conduct orientated to efficiency and performance.

The motivational theories centred on the study of the needs and the process theories of motivation help to understand the fact that motivation is the "impulse of doing", and the degree of motivation influences positively the participation of the employees at the carrying-out of the organisation goal and, at the same time at the creation and at the development of a strong organisational culture.

Aproape in toate lucrarile de management se apreciaza ca managementul are urmatoarele functii: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si control-reglarea. Fireste, in cadrul procesului de management, ele trebuie vazute ca un tot, dar in acelasi timp fiecare dintre ele are importanta sa si modalitati proprii de manifestare. In acest context, functia de antrenare prezinta o complexitate deosebita având in vedere, dupa cum apreciaza si Robert B. Reich, ca intr-o organizatie cele mai importante bunuri „sunt oamenii ingeniosi si talentati si nu proprietatea care poate fi cumparata sau vânduta". Aceasta chiar in conditiile in care realizarile trecute s-au materializat in bunuri care pot fi vândute (brevete, drepturi de autor, marci de fabricatie) si asupra carora „se poate pretinde dreptul legal de proprietate", dar „ideile lor viitoare nu pot fi avute in posesie sau comercializate. Oricare ar fi valoarea potentiala a acestor active conceptuale, adevaratii lor proprietari vor fi intotdeauna cei in mintea carora ele se afla". Ca urmare „Astfel de bunuri nu pot fi extrase din capetele lor fara consimtamântul lor si nici devotamentul lor nu poate fi obtinut la comanda". Mai mult, chiar daca „Ideile lor viitoare si devotamentul lor pot fi cumparate, dar daca ei nu sunt multumiti de angajamentul lor este putin probabil ca isi vor manifesta ingeniozitatea si creativitatea pe deplin".

In cadrul fiecarei organizatii, dupa cum ne spune Peter F. Drucker, „Conducatorii sunt platiti pentru eficienta, fie ca raspund de performantele altora si de propria performanta, fie ca sunt colaboratori profesionali individuali raspunzatori doar de propria performanta", iar „Fara eficienta nu exista «performanta», indiferent câta inteligenta si cunoastere se investeste in munca, indiferent câte ore ia aceasta".

Pentru realizarea functiei de antrenare este nevoie de o motivatie complexa a oamenilor care sa le determine un comportament eficient si performant.

Etimologic, denumirea de motivatie provine din cuvântul latin „movere" care inseamna deplasare. Astazi, motivatia este inteleasa ca „Totalitatea motivelor sau mobilurilor (constientizate sau nu), care determina o persoana sa indeplineasca o anumita actiune sau sa tinda spre anumite scopuri".

n literatura de specialitate motivatiei ii sunt date definitii diverse: „gradul in care dorinta si alegerea individului il angajeaza intr-un comportament specific" (T.R. Mitchell – Motivation: New Directions for Theory, Research and Practice, Academy of Management Review, vol. 7, nr. 1, Jan., 1982); „procesul de declansare, dirijare si mentinere a activitatilor umane, fizice si psihice" (J. Ivancevich, J. Donnelly, J. Gibson – Management. Principles and Functions, Homewood, Boston, Fourth Edition, 1989); „fortele activate de un angajat prin care se initiaza si dirijeaza comportamentul sau" (J. Gibson, J. Ivancevich, J. Donnelly – Organizations, Homewood, Illinois, 1988); „modificarea intervenita in starea de echilibru a organismului, care il determina pe om sa actioneze pâna la reducerea acestei modificari" (L. Michel – Le motivation, Chotard et Associes, Paris, 1991); „corelarea satisfactiilor sale (personalului – n.n.), rezultate din participarea la procesul muncii, cu realizarea obiectivelor unitatii si a subsistemelor"; „exprima faptul ca la baza conditiei umane se afla intotdeauna un ansamblu de mobiluri – trebuinte, tendinte, afecte, intentii, idealuri – care sustin realizarea anumitor actiuni si fapte si adaptarea anumitor atitudini"„procesul de selectie, orientare si mentinere a comportamentului uman"Rezultatul este ca, in preocuparea lor de a studia comportamentul oamenilor in organizatii si in afara acestora, diversi autori au ajuns la concluzia ca la baza acestuia se afla anumite elemente, mai mult sau mai putin explicite si ca urmare definitiile date motivatiei au in vedere atât aspectul fizic cât si cel psihologic al actiunii umane.

Preocuparile pentru cresterea performantelor in organizatii si studiul comportamentului uman au dus la formularea mai multor teorii privitoare la motivatie. Primele preocupari dateaza de la sfârsitul secolului al XIX-lea. Frederick Winslow Taylor (1856-1917) publica, in 1895, lucrarea A piece rate system (Sistemul acordului individual) in care isi exprima conceptiile despre management. Ideile sale le-a dezvoltat ulterior, in alte doua lucrari publicate in anii 1903 si 1911: Shop Management (Managementul atelierului) si Principles of Management (Principiile managementului stiintific).

Dupa Taylor, „Obiectul principal al managementului trebuie sa fie asigurarea maximei prosperitati pentru patron, impreuna cu maxima prosperitate pentru salariat", in conditiile in care muncitorul vrea de la patron un salariu mare, iar patronul de la muncitor un cost redus cu manopera. Pentru realizarea acestor deziderate, Taylor a propus patru principii fundamentale ale managementului: