Management Comparat

Extras din referat Cum descarc?

O trasatura definitorie a perioadei de dupa 1960 o reprezinta, pe aproape intreg frontul cercetarii stiintifice si cunoasterii umane, marea extindere a abordarilor comparatiste.
Ca pentru orice "stiinta tanara", si pentru managementul comparat exista mai multe acceptiuni asupra continutului si functiilor sale. Se constata chiar mai multe variante de definire, cu o larga circulatie in literatura de specialitate. Printre cercetatorii in domeniu se numara: William Newman, Raghu Nath si Edwin Miller.
William Newman considera ca managementul comparat apare ca oportunitate in conditiile extinderii marilor organizatii economice din diferite tari si in conditiile in care fiecare sistem de valori (in special sistemul valorilor culturale) poate sa aduca un aport in evolutia teoriei managementului.
Raghu Nath defineste managementul comparat ca fiind un studiu al similaritatilor si deosebirilor dintre sistemele manageriale si economice din diferite contexte.
Edwin Miller defineste managementul comparat ca studiu al fenomenelor (sistemelor) de management, pe o baza multinationala in care detectarea, identificarea, masurarea si interpretarea similaritatilor si deosebirilor cu privire la procese, concepte si tehnici de management reprezinta axa de baza, adica fundamentul managementului comparat.
Generalizand, putem spune ca managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din cadrul organizatiilor, ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii eficacitatii si eficientei organizatiilor.
Daca legam managementul comparat de conceptul modern al managementului si anume de teoria sistemelor, conform careia nu ne raportam doar la sisteme deschise, cu atat mai mult cu cat vorbim in prezent de globalizare, afirmam internationalizarea managementului, in prezent marile companii multinationale avand cea mai mare pondere in productia mondiala.
STUDIILE DE MANAGEMENT COMPARAT
Potrivit lui Hans Schollhammer, numeroasele abordari de management comparat se pot diviza, din punct de vedere metodologic, in doua mari categorii: studii teoretice si studii empirice.
In categoria studiilor teoretice se include studiile elaborate care contin concepte, modele, structuri conceptuale sau tipologii ce pot fi utilizate pentru a dezvolta anumite ipoteze si pentru a verifica informatii relevante din domeniul managementului comparat. In cadrul studiilor teoretice se pot delimita doua tipuri de abordari metodologice si anume:
-abordari axate pe conceptualizare, folosind un demers deductiv, finalizate in modele structuri sau tipologii de management comparat;
-abordari focalizate asupra sintetizarii informatiilor colectate, referitoare la procesele si relatiile manageriale in viziune comparatista internationala, pe baza sistematizarii si gruparii informatiilor relevante, in vederea conturarii intr-o perspectiva cuprinzatoare si generalizatoare a stadiului cunostintelor in acest domeniu.
A doua categorie de abordari metodologice o constituie studiile empirice, al caror continut principal il reprezinta tratarea informatiilor faptice care descriu, analizeaza si evalueaza fenomenele manageriale internationale si/sau cele din una sau mai multe tari, dar intr-o optica transnationala. In functie de numarul domeniilor avute in vedere si de sfera problematicii abordate, studiile empirice pot fi unidimensionale (se ocupa de un domeniu restrans, abordand un numar redus de probleme) si multidimensionale (abordeaza mai multe domenii si probleme intercorelate). In cadrul fiecaruia din aceste doua tipuri, se pot delimita trei feluri de abordari:
-abordarea descriptiva, axata asupra prezentarii de date primare si fapte verificate empiric, fara insa a acorda prea multa atentie identificarii si analizei relatiilor cauza-efect sau a altor interdependente;
-abordarea analitico-interpretativa, care nu se reduce doar la prezentarea de informatii faptice si comentarea lor, ci are in vedere evaluarea si interpretarea acestora, prin prisma anumitor ipoteze;
-abordarea normativ-generalizatoare, care, axata, pe un fond de informatii de esenta, le foloseste pentru a generaliza sau formula cerinte sau prescriptii cu caracter normativ.
Nancy Adler delimiteaza sase tipuri de studii de management comparat, luand in considerare un sistem complex de criterii cum ar fi: numarul de culturi implicate, tipul problemelor adoptate, ipoteze privind geneza similaritatilor si diferentelor de management, gradul de universalitate a concluziilor.

Fisiere in arhiva (1):

 Management Comparat.doc