CAPITOLUL I GENEZA MANAGEMENTULUI COMPARAT . p 3 1.1 Conceptul de management . P 3 1.2 Rolul managementului in lumea contemporana . p 3 1.3 Etapele unui studiu complex de management comparat . P 4 CAPITOLUL II FACTORII FAVORIZANTI AI APARITIEI MANAGEMENTULUI COMPARAT. P 6 CAPITOLUL III CONCEPTUL DE MANAGEMENT COMPARAT . P 9 3.1 Definiri . P 9 3.2 Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat . p 10 CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL DIN SUA . P 12 4.1 Contextul economico-social din SUA . p 12 4.2 Particularitati ale managementului organizational din SUA . p 13 4.3 Pregatirea managerilor in SUA . p 16 CAPITOLUL V MANAGEMNTUL JAPONEZ . P 17 5.1 Originile culturale ale managementului Japonez . P 17 5.2 Caracteristicile contextului nipon . P 17 5.3 Managementul intreprinderilor japoneze . P 19 5.4 Pregatirea managerilor in Japonia . p 23 CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL EUROPEAN . P 24 6.1 Caracteristicile contextului european . P 24 6.2 Managemntul European - abordari conceptuale . P 24 6.3 Particularitati ale managementului European . p 26 6.3.1 Managementul francez . p 27 6.3.2 Managementul german . p 27 6.3.3 Managementul englez . p 28 6.3.4 Managementul in Italia . p 29 6.3.5 Managementul in Spania . p 30 6.3.6 Managementul in tarile scandinave . P 30 Bibliografie . P 31
CAPITOLUL I GENEZA MANAGEMENTULUI COMPARAT 1.1 Conceptul de management Ca si in cazul altor stiinte, originea managementului comparat este rezultatul evolutiei disciplinei de management, a relatiilor acesteia cu alte stiinte si a caracterului universal al conceptului de management, a rolului acesteia in lumea care intr-un mod succint vor fi prezentate in cele ce urmeaza. Pentru a intelege mai bine obiectul si continutul conceptului de management comparat este necesar sa abordam in primul rand etimologia conceptului de management asa cum este el folosit si acceptat pornind de la origini si pana in prezent. Folosit initial in tarile anglo-saxone conceptul de management a cunoscut o rapida extindere pe toate meridianele globului si in toate compartimentele vietii economico-sociale. Derivand din latinescul manus (mana), ea reprezinta ca expresie literara omul de manevrarepilotare. Cuvantul a trecut in limba franceza moriege - apoi in limba italiana, cuvantul menegio - a primit sensul de manevrare-pilotare; a trecut in limba engleza sub forma cuvantului ,,to manage" care se traduce prin ,,a administra", ,,a conduce". Englezii au derivat apoi in ,,manager" si ,,management" ceea ce inseamna ,,conducator si conducere". Deci, verbul ,,to manage" primeste sensul de folosire cu dibacie a unor fenomene din afara. 1.2 Rolul managementului in lumea contemporana Problemele de management constituie o necesitate extrema de natura sa determine succesul sau esecul aplicarii reformei economice. Asigurarea succesului reformei economice impune rezolvarea unui sir intreg de probleme, solicitand interes pe orice manager. Managementul ca teorie si practica constituie o cale stiintifica de rezolvare a problemei puse conducerii in procesul complex al reformei economice si sociale, a interdependentelor si a schimburilor care caracterizeaza lumea contemporana extrem de dinamica, asigurand dezvoltarea adecvatelor probleme; sistemica, rationala in vederea atingerii cu succes a implementarii reformei economice. Pentru a se asigura din timp succesul activitatilor de natura economico-sociala a progresului economic si pentru a fi capabili sa determine la timp directia de dezvoltare a firmelor pe care le conduc managerii vor trebui sa aiba in atentie, urmatoarele aspecte: a) viitoarea dinamica si structura a populatiei; b) evolutia economiei mondiale; c) schimbarile de mediu inconjurator; d) evolutia conceptelor si proceselor politice; e) politica sociala. Societatea actuala a devenit pluralista, ceea ce impune ca managerii sa invete sa gandeasca politic. Machiavelli a inteles politica ca ,,arta a posibilului" si tot in limbaj politic satisfacator inseamna un compromis acceptabil. Acest gen de compromis va trebui sa il realizeze si managerul din nevoia de a armoniza raportul dintre resurse si obiective exprimate sub forma de rezultate. Teoretic aceste realitati impun o conducere participativa, care impun in management talente noi, cunostinte noi, atitudini si mentalitati noi. Pentru a avea capacitatea de a raspunde acestor cerinte, managerul trebuie sa-si insuseasca in profunzime managementul, sa cunoasca modul cum a evoluat si sa stapaneasca metodele sale analitice, totodata trebuie sa aiba in vedere faptul ca el va trebui sa abordeze latura practica sprijinindu-se pe o foarte buna pregatire teoretica, va trebui sa posede cunostinte tehnice, economice, juridice, ale stiintelor politice si psihosociologice pe care trebuie sa le impleteasca cu activitatea cotidiana de conducere, fapt ce este determinat de raportul managementului cu alte stiinte. 1.3 Etapele unui studiu complex de management comparat Studiile de management comparat se diferentiaza de studiile de management general prin anumite particularitati, determinate de faptul ca primele se desfasoara in mai multe culturi, in tari care difera sub aspectul nivelului de dezvoltare, al obiceiurilor etc. Una dintre aceste particularitati se refera la complexitatea studiilor de management comparat. Cu cat numarul culturilor investigate este mai mare si evantaiul aspectelor de management este mai larg, cu atat sporeste si complexitatea sa. In plus, complexitatea este amplificata si de volumul sensibil mai mare de interdependente analizate. Nancz Adler, reputat specialist in managementul comparat a identificat cateva etape in realizarea studiilor transculturale: 1. Stabilirea scopurilor cercetarii Investigatiile de management pot avea in vedere doua categorii de scopuri: ??teoretice - se refera la dezvoltarea unei teorii echivalente (stabilirea unei tipologii a managerilor sau a fundamentelor organizatorice pe care se bazeaza structurile de organizare ale firmelor industriale); ??practice - se refera la conturarea si dezvoltarea unor abordari de management sau a unor comportamente sociale adecvate in cadrul diferitelor culturi (stabilirea celor mai des utilizate sau eficace optiuni strategice de dezvoltare a unor companii, proiectarea unor modalitati eficace de motivare a personalului). In scopul formularii obiectivelor studiului, trebuie solutionate cateva probleme precum: delimitarea comportamentelor identice si a celor echivalente, stabilirea gradului de omogenitate a populatiei, stabilirea aspectelor comportamentale considerate universale si specifice. 2. Precizarea tematicii de cercetare Referitor la tematica studiului trebuie sa se urmareasca indeplinirea a trei cerinte: ??conceptuala - subiectul sa fie echivalent, in sensul ca definirea conceptului trebuie sa prezinte aceleasi caracteristici esentiale in fiecare cultura investigata; ??importanta subiectului - subiectul supus cercetarii sa detina in cadrul fiecarei culturi o pozitie marginala sau centrala; ??locul - specificitatea subiectului sa fie egala in cadrul culturilor considerate, in sensul ca ele prezinta sensibilitati politice si religioase similare. 3. Esantionarea subiectilor Esantionarea presupune stabilirea subiectilor care intra in sfera cercetarii, dimensionarea judicioasa a esantionului, selectia culturilor de investigat, optiunea pentru un esantion reprezentativ sau pereche si asigurarea independentei culturilor in cadrul esantionului. Esantionul reprezentativ este cel care reflecta particularitatile culturale ale intregii populatii dintr-o tara sau grup, iar esantionul pereche este cel care este echivalent din punct de vedere functional. Acesta din urma se utilizeaza in cazul cercetarilor care vizeaza subiecte concrete privind practica manageriala, de mai mica amploare.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
