Guvernarea Corporativa in Practica Internationala

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere
1. Comparatie intre sistemele de guvernare corporativa
2. Guvernarea corporativa in SUA
3. Guvernarea corporativa in Marea Britanie
4. Guvernarea corporativa in Germania
5. Guvernarea corporativa in Japonia
Concluzii


Extras din referat Cum descarc?

Introducere
In Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Austria, Germania, Olanda, Suedia, Hong Kong, India si in alte tari, se utilizeaza ,,corporate governance", in timp ce in Franta ,,gouvernement des entreprise", in Spania, Mexic, Peru ,,gobierno corporativo". Termenul tradus de ,,guvernare (guvernanta) corporativa" s-a impus prin adaptarea celui anglo-saxon. Conceptul s-a impus pe la inceputul anilor nouazeci si are ca obiectiv stabilirea noilor reguli de interactiune intre manageri si actionari.
Cu alte cuvinte, guvernarea corporativa se traduce prin arta oamenilor de a conduce si organiza o afacere.
Dezbaterile ce au avut ca obiect guvernanta corporativa s-au intensificat mai ales in decursul anilor 1990, mai intai in tarile anglo-saxone, iar mai apoi in Europa continentala, extinzandu-se, in final, la scara mondiala. Interesul manifestat in studiul guvernantei la nivelul corporatiilor a fost focalizat pe analiza puterii managerilor si pe limitele de exercitare a acesteia.
Sistemele de guvernanta corporativa difera mult de la o tara la alta si ca aceste diferente afecteaza direct atat procesul de dezvoltare al strategiilor globale, cat si tipurile de strategii care pot fi adoptate.
In ultimele decenii, diversi autori au incercat sa intreprinda o clasificare a sistemelor de guvernanta corporativa din diferite tari. In ciuda eforturilor depuse de acestia, asemenea incercari au fost, in cel mai bun caz, subiective, si in cel mai rau caz, incorecte, deoarece in unele situatii erau simplificari exagerate a unor sisteme financiare foarte complexe. Incercarea de a incadra si clasifica un sistem de guvernanta corporativa dintr-o tara intr-o anumita categorie a fost comparata de unii autori cu incercarea surorilor Cenusaresei de a-i incalta pantofii pe picioarele lor diforme. 
Cu toate aceste impedimente, unele clasificari mai largi pot fi foarte folositoare in scopuri de analiza a modului in care tarile interactioneaza. 
In structura guvernarii corporative intervin mai multe subiecte de drept, denumirea uzuala fiind de constituenti interni: actionar, administrator, manager, salariat, furnizor, creditor, dupa caz. Actionarul este un mandant (,,principal"), iar administratorul este un mandatar (,,agent"). In functie de aceste subiecte de drept, in sistemul de guvernare corporativa se intalnesc trei modele principale:
- modelul traditional (traditional model)
- modelul riscului asumat (stakeholder model) 
- modelul co-determinarii (co-determination model)
Modelul traditional este specific sistemului nord-american si Marii Britanii, avand la baza doua tipuri de raporturi juridice: unul se stabileste intre actionari si administratori, in baza unui contract de mandat, iar unul intre administratori si manageri. Modelul se deruleaza pe trei niveluri ierarhice: actionari - administratori - manageri, autoritatea managerilor derivand din cea a administratorilor.
Modelul co-determinarii este specific tarilor vest-europene, iar participantii sunt ierarhizati pe patru niveluri ierarhice: actionari - administratori - manageri - salariati. In cadrul acestui model se intalnesc doua tipuri de raporturi juridice: unul se deruleaza intre actionari cu administratorii si reprezentantii salariatilor, iar altul are loc intre administratori si manageri. 
Modelul riscului asumat, caracteristic tarilor Asiei de Sud-Est, isi gaseste motivatia in faptul ca orice persoana fizica sau juridica aflata intr-un raport juridic cu o intreprindere are de suportat un anumit risc si trebuie sa se implice in procesul decizional pentru a-si proteja interesele. Desi acest model acorda importanta cuvenita fiecarui tip de stakeholder, nu clarifica suficient intinderea drepturilor si obligatiilor fiecarui subiect de drept, pentru a pastra un echilibru intre procesul decizional si nivelurile in baza carora se structureaza.
1. Comparatie intre sistemele de guvernare corporativa
Un studiu realizat de Rafael La Porta impreuna cu un grup de cercetatori in anul 1997 ne ajuta in realizarea unei comparatii intre guvernanta corporativa a diverselor state cu economii avansate si grija purtata in cadrul acestora pentru protectia investitorilor. Acestia au explorat in amanunt legaturile dintre sistemele legale si guvernanta corporativa pentru un esantion de 49 de tari si au evidentiat faptul ca exista trei traditii legale generale care opereaza la nivel global. 
Asadar, concluziile studiului respectiv precizeaza ca sistemul legal de origine franceza este cunoscut ca avand cel mai scazut nivel de protectie, cel de origine engleza ofera cel mai ridicat nivel de protectie a investitorilor, in timp ce sistemele legale de origine germana si scandinava sunt undeva in zona mediana.
In tarile cu pionierat in guvernanta corporativa cum ar fi Marea Britanie si Statele Unite ale Americii reglementarile private urmeaza celor publice. In aceste economii, intermediarii care gestioneaza bursele, sunt interesati pentru o buna functionare a pietei si deci de increderea oferita de acestea, care este garantata de conditiile stringente de admitere pe piata si de negocierele, mai ales, in termeni de transparenta. Ca urmare, chiar daca nu este absolut necesar, regulile de piata vin percepute la nivel de legislatie si reglementare publica, asumand rolul de ,,mandatory regulation". 
Spre deosebire de statele amintite, in tarile Europei continentale, mai ales in Italia si Franta, reglementarea pietelor si a conducerii societatilor este in schimb, prevalent publica; aceasta diferenta are si o semnificatie substantiala - interventia ,,de origine" publica se insereaza intr-un context mai putin receptiv si expus la numeroase conditii de mediu nefavorabile.
Asadar, se poate observa usor cum in exteriorul statelor anglo-saxone se manifesta cu prevalenta o concentrare a controlului societatilor cotate: de drept, atunci cand un subiect controleaza majoritatea voturilor si de fapt, in absenta altor actionari puternici, o cota inferioara a 50%, fiind suficienta pentru a asigura o majoritate.
Un studiu al Ernst Young&Center for Business and Innovation releva ca, in Europa Occidentala, 56% din investitori acorda o importanta egala sau suplimentara informatiilor privind guvernarea corporativa si celor de natura financiara.


Fisiere in arhiva (1):

  • Guvernarea Corporativa in Practica Internationala.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!