A efectuat studii asupra conducerii intr-un numar de organizatii, intre ani '50 - '60. A ajuns la concluzia ca cel mai adecvat stil de conducere este dependent de cel putin trei factori: cantitatea de popularitate si acceptare de care se bucura conducatorul din partea grupului condus, natura placuta a muncii care trebuie executata si legitimitatea conducatorului de grup. Vechimea este definita prin cresterea dorintei subordonatilor de a se realiza profesional, dorinta de a accepta responsabilitati crescande, potrivit experientei acumulate si abilitatii castigate in timp. Cand subordonatul se angajeaza in intreprindere, stilul conducatorului trebuie sa fie foarte autoritar in probleme de indrumare, conducere, control, orientate toate catre realizarea sarcinilor de serviciu. Pe masura ce muncitorul capata vechime in intreprindere, trece in cadrul II, unde conducatorul trebuie sa se orienteze mai ales catre transmiterea cunostintelor profesionale, catre pregatire si perfectionare profesionala in general. In cadrul III de vechime in intreprindere, stilul conducatorului trebuie sa includa aspectul consultativ, prin care el isi consulta subordonatii asupra unor idei, facilitand astfel procesul de rezolvare a unor probleme. In cadrul IV, subordonatii invata cum sa conduca ei insisi, iar conducatorul poate sa delege anumite responsabilitati si sa conduca prin ,,managementul prin exceptie". Acest model reflecta relatia dintre conducator si subordonat si faptul ca un conducator trebuie sa adopte stiluri diferite de conducere fata de subordonati, in concordanta cu vechimea lor in intreprindere. Din moment ce conducatorul stie ca va avea in subordine salariati cu diferite vechimi trebuie sa dea dovada de multa flexibilitate. Desi pare o situatie foarte complexa, ea se refera, de fapt, doar la tratarea subordonatilor in mod individual de catre conducator.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).