Etnocentrismul și Stereotipurile în Domeniul Negocierilor

Clasificarea şi economia mentală

Oamenii sunt asediaţi de atât de mulţi stimuli simultan, încât nu pot fi toţi procesaţi. Pentru a gestiona aceste cantităţi enorme de informaţii, oamenii au tendinţa de a se angaja în strategi de economie mentală. O astfel de strategie se numeşte categorisire. Clasificarea sortează şi organizează informaţiile în compartimente de identificare care conţin anumite trăsături şi caracteristici. Cei mai multi psihologi susţin că toţi oamenii, indiferent de cultură,recurg la această strategie. Gordon Allport consideră că oamenii nu pot evita clasificarea şi că o viaţă ordonată depinde de ea. Gudykunst şi Kim sugerează că aceste strategii sunt utile, deoarece acestea ajuta ca procesororul să reducă incertitudinea şi creşterea

atenţiei precizărilor despre alţii. Mai mult decât atât, clasificarea ne ajută să facem atribuţii despre comportamentul celorlalţi,să ne amintim şi să recunoaştem anumite informaţii.

Înţelegerea clasificarii este deosebit de importantă pentru comunicarea interculturală pentru că ori de câte ori interacţionăm cu cineva dintr-o cultură diferită, ne confrumtăm cu un nivel ridicat de incertitudine şi cu stimuli nefamiliari pentru a procesa.Cercetătorul eco-cultural Richard Brislin susţine că oamenii

clasifică din mai multe motive, inclusive reducerea incertitudinii. Potrivit Brislin, informaţiile după care oamenii formează clasificări sunt:

(1) diferenţe evidente;

(2) familiaritate;

(3) importanţa funcţională;

(4)maximizarea avantajului relativ;

(5) proiecţie şi externalizare;

(6) similitudine de convingeri ;

(7) calităţi dorite şi nedorite;

(8) informaţii importante.

Exemplele oferite aici sunt deosebit de relevante pentru comunicarea interculturală. Dar aceste exemple nu sunt categorii efectiv ,în sine. Mai degrabă, ele ilustrează tipul de informaţii folosit pentru a clasifica.Categoriile de diferenţe evidente se bazează pe similitudini uşor de văzut sau diferenţe.

Potrivit lui Brislin, aceste tipuri de categorii sunt formate rapid în timpul interacţiunii cu cineva dintr-o cultură diferită.Diferenţele evidente pot fi cauzate de culoarea pielii, rochie, limba, sau ocupaţie.

Uneori formăm categorii pe baza unor informaţii care ne sunt familiare. Brislin consideră că,deşi oamenii din culturi diferite pot fi vizibil diferiţi de noi, putem fi destul de familiari cu ei şi cultura lor. Stimulii familiari sunt mai eficient prelucraţi decât stimulii nefamiliari.Utilizarea de categorii familiare facilitează previziuni exacte despre comportamentul altora. Similitudinea percepută poate fi cel mai bun predictor al efectelor pozitive asupra altora.

Oamenii care percep un alt grup ca fiind similar grupului lor se gândesc pozitiv la acel grup cu privire la faptul că dintr-grup şi de a le angaja în interacţiune. Oamenii se pot percepe ei înşişi ca alţii într-o varietate de moduri, cum ar fi din punct de vedere fizic, social,moral sau din punct de vedere economic. Când oamenii îi consideră pe ceilalţi ca fiind similari, se reduce incertitudinea în legătură cu aceştia, care, la rândul lor, facilitează interacţiunea.

Oamenii au tendinţa de a eticheta grupuri cu calităţile dorite şi nedorite. De exemplu,membrii din afara grupului pot fi clasificaţi ca fiind aroganţi sau ciudaţi, în timp ce membrii din interiorul grupului sunt clasificaţi ca fiind loiali, cinstiţi şi de încredere. Brislin susţine că oamenii sunt tentaţi să creadă în superioritatea grupurilor din care fac parte.

Ultima categorie este cea mai vizibilă, pronunţată sau izbitoare categorie.În cazul în care interacţionăm cu cineva dintr-o o altă cultură, pentru prima dată, pot exista mai multe caracteristici de bază referiroare la acea persoană care ar putea

duce la clasificarea întregii culturi. De exemplu, atunci când intrăm într-o altă cultură, în cazul în care prima persoană cu care ne intâlnim ne tratează nerespectuos, putem clasifica întrega populaţie din care acea persoană face parte ca fiind lipsită de respect.

Brislin susţine faptul că există mai multe consecinţe care apar prin clasificare, unele positive, altele negative. Pe latura pozitivă, clasificarea ajută pentru a confirma ceea ce gândim,reduce cantitatea de informaţii primite la o mărime usor de gestionat şi creşte disponibilitatea informaţiilor primite. De asemenea, reduce incertitudinea şi stresul, în special în situaţiile în care interacţionăm pentru prima dată cu cineva care face parte dintr-o cultură care ne este necunoscută. Clasificarea, de asemenea, ajuta la integrarea informaţiilor primite şi poate ajuta şi la unirea culturii noastre cu altele. Pe latura negativă, atunci când clasificăm alte persoane, ignorăm elementele individuale alea acestora. Trebuie să fim atenţi să nu clasificăm prea repede sau prea neglijent anumite culturi sau anumite peroane şi să fim conştienţi de faptul că prin clasificare se minimizează diferenţele din înăuntrul grupului şi se maximizează diferenţele din afara grupului.