Etapele Procesului Decizional

Elaborarea şi fundamentarea deciziilor reprezintă un proces, intrucât presupune mai multe etape ce grupează activităti specifice. Conţinutul, numărul şi ordinea etapelor de elaborare a deciziilor depind de natura abordării decizionale. Pentru a putea vorbi de proces decizional trebuie avută în vedere şi noţiunea de decizie administrativă. Procesul decizional cuprinde o multitudine de decizii care în elaborarea lor trec printr-o serie de etape bine determinate. Procesul decizional este prezent chiar şi atunci când sunt prestate sarcini sau activităţi mărunte sau atunci când sunt semnate documente oficiale (de către un ministru, conducător sau preşedinte de stat).

Procesul decizional este extrem de complex, iar organele abilitate în acest scop au o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea unor decizii eronate. Trebuie să se urmărească eficacitatea rezultatelor deciziilor (acces rapid la informaţiile relevante, recunoaşterea şi identificarea mai rapidă a problemei, acces mai uşor la instrumentele de analiză) şi eficienţa procesului decizional (reducerea costurilor de decizie, reducerea timpului de decizie şi reducerea efortului depus). Procesul decizional poate fi definit ca fiind procesul prin care un sistem inteligent stabileşte oportunitatea şi pertinenţa unei anumite modificări a comportamentului său şi elaborează alternative posibile în acest sens, alegând pe una dintre acestea ca acţiune îndreptată conştient către atingerea scopului propus. Cele mai multe procese decizionale implică un grad de incertitudine. De exemplu, atunci când se utilizează termenul de proces de luare a deciziei, se subînţelege şi alternativa luării deciziei şi nerezolvării problemei. Se spune că problemele au fost atacate. Modelele de conducere trebuie să ofere ipoteze de lucru privind reprezentarea obiectivelor ce trebuie atinse.

Managementul traditional situează procesul decizional în centrul activitătiilor sale. Există mai multe tipuri de decizii: strategice si curente, structurate si nestructurate, dependente si

independente. Indiferent de tipul de decizie, un proces de luare a deciziilor include, în general,

patru etape după cum urmează:

- Identificerea problemei: examinarea mediului pentru evaluarea circumstantelor; determinarea situatiilor problematice; stabilirea naturii si cauzelor problemei.

- Generarea solutiilor alternative: retragerea criticilor aduse alternativelor, stimularea gândirii; oferirea cât mai multor idei posibile; combinarea si imbunătătirea ideilor.

- Evaluarea si selectarea alternativelor

- Implementarea si monitorizarea solutiilor alese : planificarea aplicării solutiilor; luarea în calcul a modului în care decizia îi afectează pe ceilalti; dezvoltarea mecanismelor următoare.

Procesul decizional este definit ca fiind o serie de pasi care încep cu analiza informatiei, continuă cu selectarea dintre mai multe alternative si verificarea alternativei selectate pe problema aflată, în studiu. În orice proces decizional de management se regăsesc următoarele elemente:

- Decidentul este reptezentat de persoana sau grupul de persoane care urmează, să aleagă varianta optimă din cele posibile. În cazul problemelor complexe decizia se ia de către un grup de persoane, iar în cazul deciziilor curente, operative deciziile sunt luate de o singură persoană. Calitatea deciziei depinde de calitătiile, aptitudinile decidentului.

- Problema decizională. Decizia se adoptă pentru solutionarea unei probleme decizionale. În absenta problemei decizia nu are obiect.

- Multimea variantelor decizionale poate fi finită sau infinită. Cuprinde totalitatea posibilitătiilor de solutionare a problemei decizionale. Definirea acestei multimi necesită informatii din interiorul si din afara organizatiei, gândire managerială creatoare, consultarea expertiilor, efectuarea de cercetări. În momentul identificării problemei decizionale, decidentul constientizează existenta mai multor cursuri de actiune posibile. El poate cunoaste aceste alternative prin implicare directă sau prin intermediul altor persoane. Alegerea variantei optime se face după o serie de metode corespunzătoare modelului matematic care caracterizează, situatia decizională.

- Multimea criteriilor decizionale include o serie de caracteristici pe baza cărora se evaluează si compară, variantele decizionale, în vederea adoptării celei mai rationale decizii. Multimea criteriilor decizionale este reprezentată de punctele de vedere ale decidentului care izolează, aspecte ale realitătii economice în cadrul procesului decizional. Criteriile decizionale se caractetizează prin mai multe niveluri, corespunzătoare diferitelor variante si, sau stări ale conditiilor obiective. Luarea în considerare, într-o situatie decizională a mai multor criterii, trebuie să se facă, tinând cont de posibilitatea divizării si grupării criteriilor, precum si de proprietatea de interdependentă a acestora. De exemplu, profitul poate fi divizat pe produse, subunităti etc. De asemenea, profitul si costul pot fi grupate într-un criteriu global reprezentat de rentabilitate. Două criterii sunt independente dacă fixarea unui obiectiv din punct de vedere al unui criteriu nu influentează stabilirea unui alt obiectiv, din punct de vedere al celui de-al doilea criteriu, în managementul firmei pot fi utilizate criterii de tipul: profit, pret, calitate, termen de recuperare a investitiei, durata ciclului de productie, gradul de utilizare a capacitătii de productie etc.