Efectele perverse ale evaluărilor naționale, evaluărilor comparative internaționale în prezent - evaluarea la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a

Evaluare educațională de tip național (examene, testări) reprezintă unul din mijloacele cele mai importante în monitorizarea, asigurarea și creșterea calității educației naționale. Din acest motiv este și subiect frecvent de dezbateri.

Evaluarea pe scară națională, realizată profesional identifică, teoretic, succesele și fragilitățile sistemului și oferă informații critice factorilor decizionali.

Testările naționale reprezintă un fenomen nou pe plan european în jurul cărora s-a cristalizat o mișcare dinamică și viguroasă. Într-un studiu recent al Comisiei europene se fac următoarele constatări: „Cu excepția câtorva țări, testarea națională este o formă nouă de evaluare a elevilor în Europa. Introducerea și utilizarea de teste naționale a început încet și sporadic și a sporit semnificativ mai ales din anii 1990. În deceniul actual, unele țări se află în faza introducerii acestui sistem de evaluare iar altele a căror start s-a produs anterior își dezvoltă în continuare sistemele naționale de testare.”

Asadar, un sistem european al evaluării educaționale este abia în curs de constituire.

Ca țară membră a UE, România este interesată să-și dezvolte un sistem de evaluare compatibil cu standardele și practicile bune din țările occidentale dezvoltate.

Participarea țării noastre la unele testări internaționale ( TIMSS, PISA etc.) reflectă schimbări benefice în politica evaluării educaționale. Studiile de această factură oferă informații utile despre performanțele școlare, fac comparabile sistemele de învățământ din punctul de vedere al productivității lor educaționale și, de asemenea, oferă sugestii metodologice privind conceperea și realizarea evaluării educaționale de anvergură.

Competențele reprezintă un ansamblu de cunoștințe, deprinderi și atitudini de care are nevoie fiecare dintre noi pentru dezvoltarea personală, pentru integrarea socială și profesională, acestea fiind baza pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

În momentul de față, în Europa există o pondere de 20% a tinerilor de 15 ani care au un nivel scăzut în ceea ce privește competențele de bază în materie de citire,matematică, științe și tehnologie. Dar Comisia Europeană își propune ca până în anul 2020, acest procent să scadă, ținta fiind sub 15%.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) realizează ciclic, la fiecare 3 ani, un studiu comparativ, la nivel internațional, cu scopul de a determina nivelul competențelor de bază citire/lectură, matematică și științe, ale elevilor de 15 ani, numit Programme for International Student Assessment(PISA).România a participat la Programulpentru Evaluarea Internațională a Elevilor- PISA în anii 2000, 2006, 2009,2012 și 2015. În 2003 nu a participat deoarece nu a găsit fondurile necesare, dar va participa în 2018. Ca și noutate, testarea din 2018 va viza și competențe necesare integrării sociale si profesionale în contextul globalizării, reunite sub denumirea generală de ,,Competență globală”.

În anul 2000 participau la această testare 42 de tări, iar România se clasifica pe locul 34, în 2006 ocupa locul 47 din 57, în 2009, locul 49 din 65, în 2012, locul 45 din 65, iar în 2015 locul 48 din 72 de țări participante. În general, la fiecare testare România și-a îmbunătățit usor rezultatele, dar de fiecare dată s-a situat în a doua parte a clasamentului.

Ultima testare propriu zisă a avut loc în data de 22.04.2015, fiind susținută de 4876 elevi de 15 ani din 182 de școli. Au fost administrate 30 tipuri de broșuri, fiecare conținând o combinație de itemi din cele trei domenii, Știinte, Matematică și Citire/Lectură, iar testul a durat două ore. În 2015, principalul domeniu a fost Științe, iar Matematica și Citire/Lectură au fost domenii secundare. Elevii din România au obținut un scor mediu de 435 punctela Științe,scorul mediu al celorlalte țări fiind de 493 puncte. La Matematică au obținut 444puncte, scor mai mic cu un punctfață de cel din 2012,iar la Citire/Lectură au obținut 434puncte, mai puțin decât în 2012, dar mai mult decât în 2009, când au obținut 424 puncte.

Începând cu anul școlar 2013-2014 s-a introdus Evaluarea Natională la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a , ea fiind realizată după modelul evaluărilor internaționale IEA-PIRLS, IEA-TIMSS și OECD-PISA.

La clasa a VI-a, conform art.74 din L.E.N nr.1/2011 evaluarea se realizează prin două probe transdisciplinare, Limbă și Comunicare și, Matematică și Științe.

Această evaluare urmărește testarea capacității elevilor de a utiliza și aplica algoritmi de rezolvare a exercițiilor și problemelor cu conținut abstract în soluționarea unor situații reale, întâlnite în viața de zi cu zi. Rezultatele ar putea fi utilizate pentru realizarea planurilor individualizate de învățare a elevilor și pentru preorientarea școlară către un anumit tip de liceu.

Ce s-a dorit de fapt? O evaluare care seamănă foarte mult cu evaluările internaționale, cea mai cunoscută evaluare internațională este PISA, unde Romania în general, de-a lungul timpului, nu a obținut rezultate bune, una dintre explicații fiind că tipul de evaluare în România diferă de tipul de evaluare aplicat în testele PISA.