Domenii de afaceri care nu vor fi afectate de actuala criză economică

1. EVOLUŢIA TELECOMUNICAŢIILOR

Termenul de telecomunicaţii desemnează comunicaţiile efectuate la distanţă. Astfel radioul, telefonia (fixă sau mobilă), televiziunea, comunicaţiile digitale sau reţelele de calculatoare se pot subscrie acestui domeniu, de altfel foarte vast.

Dezvoltarea societăţii informaţionale este de neconceput fără un sistem de comunicaţii

electronice modern, care să asigure difuzarea rapidă a informaţiilor la un cost cât mai redus.

Progresul tehnologic a permis apariţia unor noi servicii şi aplicaţii telematice multimedia, care

combină sunetul, imaginea, textul şi utilizează toate mijloacele de comunicaţie (telefon, fax,

televiziune şi calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicaţie şi de tehnologia

informaţiei reprezintă un factor important de creştere a competitivităţii agenţilor economici,

deschizând noi perspective pentru o mai bună organizare a muncii şi crearea de noi locuri de

muncă. Totodată se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice, a asistenţei medicale, a managementului mediului şi noi căi de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi cetăţeni. Accesul larg la educaţie si cultură - pentru toate categoriile sociale, indiferent de vârstă sau de localizarea geografică - poate fi de asemenea, realizat cu ajutorul noilor tehnologii.

Aceste evoluţii au fost datorate în mare măsură atât progreselor tehnologice cât şi

promovării unor politici noi privind privatizarea şi promovarea competiţiei pe piaţa

telecomunicaţiilor, noilor reglementări tehnice şi juridice în domeniu, noilor strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a societăţii informaţionale. Toate ţările dezvoltate şi-au elaborat şi implementat politici guvernamentale susţinute privind cercetarea, dezvoltarea şi adoptarea tehnologiilor noi, consolidarea infrastructurilor informaţionale, formarea şi atragerea de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor (inclusiv din alte ţări), educarea populaţiei adulte, cooperarea cu sectorul privat şi încurajarea investiţiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale menite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societăţii informaţionale.

Beneficiile aduse de telecomunicaţii utilizatorului individual, organizaţiilor şi societăţii în ansamblu sunt: beneficiile sociale,beneficiile organizaţionale,beneficiile individuale, aplicaţii, funcţii, servicii, terminale, reţeaua de telecomunicaţii.

Pentru a putea prezenta mai bine dezvoltarea rapidă a acestui domeniu vom dezvolta în continuare câteva caracteristici ale evoluţiei telecomunicaţiilor:

1.1. Trecerea de la sistemele analogice la sistemele digitale

Reţeaua de telecomunicaţii cuprinde ansamblul componentelor fizice ale reţelei, care

permit transportarea informaţiilor dintr-un loc în altul. Elemente ale reţelei de telecomunicaţii

pot fi: cabluri de cupru şi fibră optică, echipamente de rutare sau comutare, sateliţi, antene pentru sateliţi, antene pentru telefoane celulare, relee etc.

Prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii se transportă semnale electrice. Tensiunea

electrică variabilă prezentă la bornele unui microfon telefonic este un semnal electric, pe care

sistemul de telecomunicaţii îl poate transporta până la bornele unei căşti telefonice aflate la

câteva sute de metri sau câteva zeci de mii de kilometri.

Un semnal electric este numit analog (sau continuu) atunci când valorile sale posibile

acoperă un domeniu continuu. Astfel, tensiunea electrică la bornele microfonului poate lua, între anumite limite, orice valoare, iar valoarea tensiunii este proporţională (analogă) cu presiunea aerului asupra membranei microfonului.

Începând din anii 1960, a devenit tehnic posibil şi din ce în ce mai avantajos ca semnalele electrice să nu mai fie transportate sub forma lor analogă originală ci transformate în semnale digitale. Astăzi, în plină eră digitală, telecomunicaţiile lucrează în mod preponderent cu semnale digitale. Spre deosebire de semnalele analoge, semnalele digitale sunt: rezistente la

perturbaţii; compatibile cu fibra optică; compatibile cu tehnologia informatiei (care este

3

exclusiv digitală); permit un nivel ridicat de comprimare, contribuind astfel la creşterea substanţială a cantităţii de informaţii transportate.

Factori care au determinat trecerea de la sisteme analogice la sisteme digitale decurg din constatarea principalelor limite ale sistemelor analogice ce se împart în:limitări în creşterea capacităţii(spectrul disponibil pentru comunicare fiind limitat impune o folosire cât mai eficientă: bandă ocupată de un canal radio trebuie să fie cât mai îngustă; inflexibilitate în refolosirea canalelor radio la transferal între celule; existenţa unor sectoare neacoperite în celulele mari; existenţa unor sectoare “supraacoperite” în celulele mici) şi limite în asigurarea calităţii(protecţia redusă a semnalelor analogice în raport cu cele digitale la perturbaţii, fading, interferenţe; protejarea prin codare şi corecţie a erorilor este mult mai eficace în cazul folosirii semnalelor digitale; rigiditatea în raport cu dezvoltarea unor noi servicii;dificultăţi în conlucrarea cu reţelele de telecomunicaţii digitale). Au existat şi factori sociali şi economici care au stimulat trecerea la comunicare mobila digitale: necesitatea unor standarde naţionale şi internaţionale care să permită conlucrarea sistemelor de comunicare din diferite ţări; interesul producătorilor pentru pieţe mari şi avantajoase din punct de vedere economic (aspect favorizat de tehnologiile digitale); cerinţele utilizatorilor pentru servicii de calitate, la preţ de cost redus.