Diagnoză organizațională - constructivism - cadru diagnostic

Constructivismul - cadru diagnostic

În domeniul dezvoltarii organizaţionale, termenii de "formare" şi "învăţare" sunt adesea folositi alternativ: referindu-se in linii mari la achiziţionarea de cunoştinţe, aptitudini, atitudini sau comportamente noi sau îmbunătăţite datorita mediului de instruire dacă este emis de o sursă de informaţii cum ar fi un text sau o aplicaţie de pe computer, un profesor, sau un mentor. Cheia care face diferenţa dintre cele două este în termeni de natură meditativa a învăţarii şi a integrarii cunoştinţelor, talentului sau comportamentului în construcţia cognitiva un proces pe care Lev Vygotsky il numeste "internalizarea" si il descrie ca fiind o "reconstrucţie interna a unei operaţii externe” (1978, p.56)

Pentru a realiza importanta lui Vigotski la perspectiva constructivista, trebuie sa intelegem accentul pe care il pune Vigotski pe contextul social in invatare, si mai departe sa intelegem faptul ca el gaseste limbajul, gindirea si cultura inseparabile.

Von Glasersfeld, descrie constructivismul ca o "teorie a cunoaşterii, cu rădăcini în filosofie, psihologie şi cibernetică" (p.162) În aceasta perspectiva constructivistă, cunoştinţele sunt construite de fiecare individ prin interacţiunea cu mediul înconjurător.

Desi sunt multi cei care vor susţine că constructivismul nu oferă un model pentru punerea în aplicare, numeroşi cercetători, formatori şi autori sunt activ implicati in constructivism utilizând principii pentru a modela şi de a pune în aplicare noi metode de învăţare. Tehnologia este din ce în ce mai mult abordata fiind un mediu optim de aplicare a principiilor constructiviste a învăţării. Numeroase medii online şi tehnologice arata ca teoria poate ghida efectiv practica formarii educationale.

Instructorul nu ar trebui doar sa simplifice continutul pentru a-l face mai usor pentru cel ce invata, ci in schimb, sa faciliteze si sa incurajeze angajatul sa-si extinda cunoasterea dincolo de cele curente si comune, spre necunoscut; sa incurajeze un nivel superior de intelegere (instruirea este furnizare de informatii , invatarea este crearea de cunoastere, iar numai cel ce invata poate face aceasta).

Accelerarea tehnologiei informaticii si a aplicatiior sale incurajeaza angajatorii sa caute moduri in care procesul de invatare dintre utilizator si calculator sa fie productiv si sa promoveze invatarea permanenta. Pentru multi dintre acestia , perspectiva constructivista asista o astfel de invatare. Constructivismul defineste invatarea drept procesul de construire a sensului experientelor noastre (Candy, 1991) In timp ce Vigotski spune ca experienta individuala este parte a intelegerii unei persoane, el accentueaza de asemenea ca mediul social ajuta la modelarea acelei intelegeri De aceea, se pune intrebarea cum vom putea sa ne asiguram ca indivizii construiesc sensuri din mediul social si in consecinta, isi modeleaza intelegerea intr-o lume tot mai tehnologizata?

Invatarea colaborativa poate fi un raspuns. Vigotski sugereaza ca zona achizitionarii unui nivel superior de gindire si invatare creste cind persoana indeplineste sarcini provocatoare cu sprijin din partea celorlalti. Activitatile de grup si mediile de rezolvare de probleme provoaca angajatul si ii ofera legaturi intre efort si rezultat

Intr-un cuprinzător text de referinţă “Psychology of learning for instruction” , Marcy Driscoll descrie constructivismul, ca având mai multe rădăcini în psihologie şi filozofie, printre care intalnim si perspectivele dezvoltării cognitive ale lui Piaget, interactionale şi culturale accentuate de Vygotsky şi Bruner, de natură contextuală a invatarii , a invatarii active asa cum aminteste Dewey, discutiile epistemologice ale lui von Glasersfeld şi modelul revoluţiilor ştiinţifice a lui Thomas Kuhn. (1994, p.375)

Constructivismul este o abordare a învăţării bazate pe premisa că invatarea este rezultatul unei constructii mentale fiind un proces activ, în care cei care studiaza deprind noi idei, abilităţi şi comportamente, avand baza cunostintelor curente. Astfel angajatul transformă informaţiile, deprinzand cunoştinţe , in final luand decizii pe baza structurii cognitive existente sau urmand anumite modele