Depolitizarea Structurilor Administrației Publice și Eliminarea Clientelismului Politic

Extras din referat Cum descarc?

Societatea romaneasca se afla intr-un continuu proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile prezente, Romania stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene din ianuarie 2007. 
Un sistem democratic este functional atunci cand economia inregistreaza reusite si in masura in care se dezvolta un spirit democratic in mentalitatea sociala.
In aceasta transformare a societatii romanesti nu se poate face abstractie de sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene in acest domeniu, in conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ. Prin derularea coerenta si continua a procesului de descentralizare, vom putea asista la cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice, iar administratiile locale vor raspunde intr-o masura mai mare exigentelor cetatenilor si dezvoltarii locale.
Pe termen scurt, administratiile publice locale si-au fixat urmatoarele prioritati: 
o ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate;
o cresterea veniturilor la nivel local;
o sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local;
o implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici in zona de competenta 
In acest scop, administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii locale si ale procesului decizional. Provocare majora pe termen scurt si mediu pentru administratiile publice locale, crearea mecanismelor care sa ajute la reformarea administratiei publice. Acest lucru este necesar atat pentru a face fata schimbarilor culturale, economice, a putea gestiona fondurile europene, cat si pentru a pune in practica politicile publice specifice. 
Dezvoltarea capacitatii administratiilor publice locale este strans legata, pe langa alte aspecte, si de cresterea nivelului de pregatire a functionarilor publici care deservesc aceste institutii publice locale. Un rol important in acest proces revine reformei functiei publice. Crearea unui corp de functionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist si onest va asigura premisele unei transformari reale a administratiei publice din tara noastra. Pe plan mondial, tendinta ultimilor douazeci de ani este aceea a globalizarii si dezvoltarii intense a sistemelor sociale. In acest nou context, statele nationale sunt puse intr-o pozitie cu totul noua, in care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile, pentru a se adaptata acestor transformari. In acest nou cadru geopolitic creat, administratia publica centrala si cea locala au devenit factori definitorii in competitivitatea economica a unei tari sau regiuni economice. 
In redactarea lucrarii de fata plecam de la ipoteza ca separarea politicului de administratie constituie una din constantele modelului democratic de administratie publica si care, alaturi de cealalta constanta si anume subordonarea, asigura echilibrul modelului occidental de administratie democratica.
O analiza critica a administratiei romanesti din ultimul deceniu indica o violenta si o agresiva politizare a administratiei practicata pana in prezent de diferite partide politice ajunse la putere, agresivitate ce a generat in practica o disolutie a administratiei; aparitia in fapt a unei nonadministratii prin patrunderea unor activisti de partid in posturi ce presupuneau o inalta calificare si o substantiala experienta.
Consideram ca fara o administratie depolitizata, profesionista, stabila si motivata, progresul nu este posibil. 
1.1. Politica si Functia Publica
Raportul dintre administratie si politica este unul din subiectele cele mai interesante ale dreptului public contemporan.
In tarile occidentale, acest raport isi trage sorgintea din modelul weberian al administratiei publice, in care administratia publica este completa neutra. Se teoretizeaza consecvent principiul neutralitatii politice a administratiei, care opreste administratia sa intervina in sfera politicului si ii limiteaza activitatea la transpunerea in practica a politicii decise.
Europa zilelor noastre prezinta un tablou variat, de la tara la tara, in functie de traditii, de particularitati in ceea ce priveste raportul functionarilor publici cu politica.
Un prim criteriu care releva aceste raporturi il reprezinta ceea ce doctrina occidentala numeste militanism politic , sintagma prin care se evoca dreptul si capacitatea efectiva a functionarilor publici de a se implica in mod activ in politica.
Un al doilea criteriu este cel al posibilitatii recunoscute functionarilor de a participa la alegeri, coroborat cu statutul celor care au fost alesi intr-o functie eligibila.

Fisiere in arhiva (1):

 Depolitizarea Structurilor Administratiei Publice si Eliminarea Clientelismului Politic.doc