Definirea și clasificarea organizațiilor

Extras din referat Cum descarc?

Se stie ca performantele unei societati depind de gradul si modul sau de organizare, pentru ca acestea, la randul lor, sa fie influentate de institutii si constrangeri institutionale, adica de regulile care reglementeazarelatiile dintre oameni si distributia drepturilor de proprietate. Implicatia este simpla: pentru a atinge performante inalte in dezvoltare este nevoie nu numai de resurse naturale, tehnice si umane, ci si de forme eficiente de organizare si conducere. Dar cat de mult investim in identificarea celor mai adecvate si eficiente institutii si organizatii? A organiza eficient inseamna a aplica o structura unica, indiferent de context, activitate si mediu sau a prospecta structuri alternative cu grad inalt de adaptabilitate?
Aparent, a specifica ce este o organizatie si a propune o definitie prin precizarea sau insumarea catorva caracteristici considerate indispensabile aparitiei si existentei sale par fi intreprinderi simple. In fond, fiecare dintre noi am facut sau facem parte din una sau mai multe organizatii, astfel ca ar fi suficient sa ne raportam la propria experienta sau a altora si apoi sa identificam acele elemente apreciate ca fiind vitale in constituirea si functionarea unei organizatii. Totusi, un astfel de exercitiu nu este deloc atat de simplu pe cat pare. Este surprinzator sa constati ca aproape fiecare persoana pusa intr-o astfel de situatie va tinde sa evidentieze acele aspecte ce au relevanta pentru propria persoana, pentru propria experienta de viataorganizationala si, nu in ultimul rand, pentru propriul sistem de valori.Totodata, nici in literatura consacrata analizei organizationale nu vom gasi o modalitate unica de raportare la organizatii si cu atat mai putin ne putem astepta la o definitie unitara sau acceptata de totianalistii. Pe de o parte se poate constata un specific al definitiilorin functie de perspectiva, fie ea sociologica, ecologica,economica, a psihologiei sociale etc., din care sunt analizateorganizatiile. Pe de alta parte, insasievolutia analizei organizationale a consacrat noi modalitati de definire a organizatiilor,in functie de contributiile aduse de-a lungul timpului de diferitele cercetari teoretice si practice. Ca atare, pentru a introduce o oarecare coerenta in multitudinea si diversitatea modurilor de abordare si definire a organizatiilor, vom recurge intr-o prima etapa a discutiei la ceea ce am putea numi o definitie delucru, pentru ca apoi sa ne referim la cateva din cele mai importante perspective de definire a organzatiilor.
Cea mai frecvent utilizata definitiea organizatiilor, considerata de altfel inca perspectiva dominanta de analiza, se fundamenteazape imaginea clasica a organizatiei, si anume cea a unei entitatisociale intemeiata cu scopul explicit de realizare a unor obiective specifice. In lucrarea sa ,,Imagini ale organizatiilor", Morgan ne reamintesteca originea cuvantului organizatie deriva din grecescul organon, ceea ce inseamna unealtasau instrument.Dat fiind cainstrumentele sau uneltele sunt dispozitive mecanice inventate pentru a facilita realizarea unei sarcini sau activitati, nu este de mirare ca exact aceastasemnificatie a fost transferata la nivelulorganizatiilor si a modului in care au fost ele conceptualizate. Din aceasta perspectiva teoretica se considera, prin urmare, caorganizatiile sunt instrumente pentru atingerea unui scop, respectiv dispun de un set de obiective specifice si clare, iar structura lor interna este astfel proiectata incat sa poata contribui la realizarea obiectivelor.Acest tip de raportare la organizatii si de definire a lor este specific abordariirationaliste ce a dominat o lunga perioada de timp intregul domeniu al teoriilor si analizei organizationale si care continua inca sa reprezinte un punct de referinta pentru multianalisti. Desigur, fiecare autor ce a adoptat aceasta perspectiva a oferit propria expresie sau formulare, esentaramanandinsaaceeasi.Pentru a ilustra aceasta modalitate de definire saoferim cateva exemple de definitii pentru a putea apoisaevidentiem similitudinile:
O organizatie formala este un sistem de activitati sau forte a doua sau mai multe persoane, coordonate constient.(Chester Barnard).
Organizatiile sunt unitati sociale (sau grupari umane)construite si reconstruite in mod intentionat pentru a urmariobiective specifice. (AmitaiEtzioni).
O organizatiereprezintacoordonarea planificata a activitatilor unui numar de oameni pentru realizarea unor scopuri sau teluri comune, explicite, prin diviziunea muncii si activitatiisi printr-o ierarhie de autoritate si responsabilitate. (E. H.Schein).
Pentru mine, organizatiileinseamnaactiunea colectivade urmarire a unei misiuni comune, o modalitate mascata de a spune ca un manunchi de oameni se aduna sub un semn distinctiv...pentru a produce un oarecare produs sau serviciu.(H. Mintzberg).
Se observaca, indiferent de formularea data de fiecare dinautorii citati, exista cateva elemente comune:
Organizatiile sunt grupuri de persoane care interactioneaza in vederea realizarii unor obiective comune si specifice.Implicatia acestei cerinte este ca in absenta unor scopuri comune este greu de presupus ca se va produce interactiunea sauactiunea sociala de cooperare. Desi in unele situatii este posibil ca nu orice persoana sa fie constienta de prezenta acestor obiective comune (intrucat integrarea intr-o organizatie poate fi animata de urmarirea unor scopuri individuale), in principiu importanta este capacitatea de a deveni constient de acestea odata ce te-ai alaturat altor persoane din organizatie. Totodata,scopurile trebuie sa fie specifice, respectiv sa fie clar formulate si explicite, adica sa aiba relevanta atat pentru organizatie cat si pentru participantii la realizarea lor. Prioritatea scopurilor in initierea unei organizatii este evidenta. Desi acestea nu ar putea fi realizate faraactiunea si interactiunea indivizilor, in absenta unor obiective comune si specifice actiunea cooperatoare a oamenilor nu ar putea fi calificata ca determinand o organizatie. De altfel, atat in istoria dezvoltariiorganizatiilor cat si in studiul acestora, obiectivele au avut aproape intotdeauna prioritate.
O conditie importanta pentru existenta organizatiilor este ca actiunea cooperatoare prin care grupurile sau colectivitatilede oameni contribuie la realizarea obiectivelor sa fie coordonata. In principiu, acceptarea decatre o persoana a necesitatiicooperarii si coordonariiinseamnarenuntarea la actiunea individuala si la conducerea personala. Aceasta inseamna ca fiecare participant la viataorganizationalaisi asuma in mod deliberat conditia de a coopera prin coordonare. In definitia propusa de Barnard, de exemplu, cerinta este formulata explicit atunci cand accentueaza necesitatea coordonariiconstiente.
Etzioni, deasemenea, se referala constructia si reconstructiadeliberata a structurii de relatii prin care se asiguracooperarea.Insfarsit, o alta implicatie a acestei modalitati de definirea organizatiilor este ca prin insasiactiunea de cooperare si coordonare se creaza o structuraformala de relatii ce specifica principiile de functionare ale organizatiei ca intreg, ca si relatiiledintre diferitele sale subunitati sau dintre pozitiile ocupate de persoane individuale.

Fisiere in arhiva (1):

 Definirea si clasificarea organizatiilor.docx

Bibliografie

1.Vlascescu,M.,Organizatiile si cultura organizationala,Iasi,Editura Trei,1999
2.Zlate,M.,Tratat de psihologie organizational-manageriala,Iasi,Editura Polirom,2004