Asa cum, probabil fiecare cititor stie din experienta sa personala, imbunatatirea eficientei sale se relizeaza facand acelasi lucru de mai multe ori. Fiecare invata sa evite greselile facute anterior. In productie, este bine cunoscut faptul ca producerea primelor 100 de piese este mult mai scumpa decat producerea urmatoarelor 100 de piese. Intr-adevar, astfel de cunostinte se aplica in toate domeniile de afaceri unde se realizeaza ceva nou. In acest capitol sunt descrise asa-numitele curbe ale cunoasterii.
Faptul ca exista o descriere matematica cu privire la modul in care acest tip de cunostinte se desfasoara este destul de valoros pentru controlul si evidenta costurilor. In plus fata de a stii cat costa ceva azi, este indispensabil ca cel putin sa se estimeze costurilor in viitor. In subcapitolul 7.3.1, un model matematic arata ca aceste curbe ale cunostintelor sunt functii exponentiale. In 7.3.2, voi arata cum sa se controleze lucrarile, atunci cand curbele cunostintelor sunt luate in considerare.
Va rugam sa retineti ca teoriile si formulele pentru curbele cunostintelor sunt publicate in mai multe carti. Totusi, toate sursele pe care le stiu, le abordeaza intr-o maniera diferita fata de cea prezentata aici.
7.3.1 Teoria curbelor cunostintelor
Un exemplu tipic al unei curbe a cunostintelor este afisat in Fig. 7-8. La inceput, costul pe bucata este c0. In timp, acesta va scadea treptat. Bineinteles ca nu va ajunge la valoarea zero. In cele din urma, toate greselile vor fi evitate, va fi o eficienta perfecta si costul pe bucata va fi redus la c?. Pe axa orizontala, am ales variabila "numarul de piese produse" (N). Alternativ, se poate alege ca o variabila timpul ramas (asa cum voi face in figura 7.3.2.). Desigur, daca se ia timpul ca si variabila, aceasta presupune ca noul proces sa se realizeaze continuu pe toata perioada de timp aleasa. Daca procesul nu este realizat continuu, atunci se pot lua in considerare doar acele momente in care procesul se desfasoara, dar daca se alege ca variabila numarul de bucati, aceasta problema se evita.
Fig. 7-8 Un exemplu tipic de a scadea costul datorita cunostinlor
Pe de alta parte, producerea unui lot de 1000 de bucati, cel mai probabil, va avea drept rezultat acumularea unor cunostinte care sunt mult mai slabe decat cele dobandite in cazul in care fiecare ar produce cate 10 loturi de 100 de bucati. Deci, poate ca N ar trebui sa fie numarul de loturi, mai degraba decat numarul de piese. In ambele cazuri, ar trebui sa se aiba in vedere o definitie rezonabila si apoi sa se ramana la acea definitie tot timpul. Pentru a gasi o formula matematica pentru curba din Fig. 7-8, trebuie avut in vedere ca este mai usor sa inveti atunci cand stii putin. De obicei, prima greseala va fi descoperita cel mai usor si ultima va fi descoperita cu cea mai mare dificultate. Prin urmare, variatia costului ?C va fii proportionala cu distanta pana la valoarea sa finala C? sau:
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
