Costurile Calitatii

Extras din referat Cum descarc?

Calitatea costa si acest fapt nu poate fi negat. Dar, la fel de clar este si faptul ca mai scumpa este non-calitatea. Masurarea calitatii printr-un sistem de indicatori costa timp si bani, ca si studierea unui proces si reproiectarea sa pentru a fi mai eficient. Dar, indiscutabil, este mai scumpa non-calitatea. Frecventa idee conform careia calitatea este mai scumpa se datoreaza nemasurarii pretului non-calitatii. Pentru a intelege costul pe care il are in mod real, vom incepe prin a defini termenul de fabrica de erori. Aceasta expresie se refera la mijloacele si eforturile care se folosesc intr-o organizatie, dar care nu aduc nici o valoare adaugata activitatii acesteia si care, in consecinta, inseamna un cost. Unele dintre consecintele provocate de aceasta fabrica de erori sunt:
o dublarea unor procese;
o repetarea lucrarilor;
o corectarea erorilor;
o suportarea costurilor din reclamatii la adresa lucrarilor si serviciilor prost efectuate;
o inmagazinarea unor excedente ne-necesare.
Acestea sunt doar cateva exemple. Costul proastei calitati in sectoarele administrative presupune intre 20 si 35% din costurile totale din aceste departamente. Aceasta cifra este o estimare; ea poate sa varieze in functie de sectorul organizaitei si chiar de la o organizatie la alta in cadrul aceluiasi sector. In anii '60 si '70, costul proastei calitati se folosea in principal pentru a masura costurile de fabricatie. In ultimul timp, s-a ajuns la concluzia ca in toate departamentele, procesele si activitatile se produc costuri, pentru ca lucrurile nu au fost facute corect la momentul respectiv. Nu vreau sa argumentez aici ideea conform careia calitatea ar fi gratuita, ci sa stabilim faptul ca, facand o comparatie intre costul pe care il presupune aceasta si cat costa proasta calitate, este mai economic si mai rentabil sa muncesti conform principiilor excelentei.
Analizele si studiile de caz efectuate asupra mai multor companii in ultimii 40 de ani au relevat ca in organizatiile occidentale, costurile calitatii reprezinta intre 5% si 40% din cifra de afaceri. Costurile referitoare la calitate reprezinta, prin urmare, un important instrument de valorizare a calitatii, fiind o sursa potentiala de maximizare a profitului organizatiilor. Costurile au devenit, astfel un instrument de optimizare a proceselor si activitatilor relevante pentru calitate. Prin intermediul acestor costuri se pot identifica activitatile ineficiente, a punctelor critice in desfasurarea proceselor. Actiunile corective si actiunile preventive pot analizate considerand ca indicator de performanta costul calitatii perceput dupa implementarea acestora. De asemenea, costul calitatii poate reprezenta un indicator important pentru evaluarea eficientei managementului din organizatie.
Definirea costurilor referitoare la calitate
Prima intreprindere care a introdus un sistem de management bazat pe costurile calitatii a fost Compania General Electric (1946). Acest sistem a fost prezentat in anul 1953 la cel de-al VII-lea Congres al Societatii Americane pentru Controlul Calitatii. In cadrul acestui sistem costurile calitatii au fost definite ca reprezentand "costurile datorate rebuturilor, remanierilor, inspectiilor, testelor, deficientelor constatate de cumparator, asigurarii calitatii, incluzand programele de instruire in domeniul calitatii, auditul calitatii produselor, controlul si analiza statistica''. Intr-o definire mai larga, costul referitor la calitate reprezinta cheltuielile efectuate de producator, utilizator si societate in legatura cu calitatea proceselor, produselor, serviciilor si protectia mediului. 
Ionita, I., Managementul calitatii si ingineria valorii, Bucuresti, Editura ASE, 2008, pag. 153 
Corespunzator standardelor ISO 9000, costurile referitoare la calitate reprezinta costurile care se fac pentru realizarea calitatii propuse, asigurarea increderii necesare, si pierderile suportate atunci cand nu se realizeaza calitatea propusa. Costurile referitoare la calitate reprezinta totodata un instrument important de valorizare a calitatii, de optimizare a proceselor si activitatilor relevante pentru calitate.
In paralel cu preocuparile de la General Electric, J.M. Juran abordeaza pe larg problematica costurilor calitatii in lucrarea sa "Quality Control Handbook". Potrivit opiniei sale, realizarea unor produse "corespunzatoare pentru utilizare" - fitness for use, presupune o serie de cheltuieli, pe care le grupeaza in 11 categorii:
1. Costurile implicate de studiul pietei - presupune identificarea cerintelor de calitate dorite de client, determinarea atitudinii lor fata de noile caracteristici de calitate a produselor.
2. Costurile datorate activitatilor de cercetare si dezvoltare - presupune evaluarea costurilor de cercetare si de determinare a caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora (fiabilitatea).
3. Costurile activitatii de proiectare, in vederea transpunerii conceptiei produselor in specificatii si costurile incercarilor.
4. Costurile activitatilor de planificare a fabricatiei, in vederea asigurarii unor procese tehnologice si echipamente capabile sa satisfaca specificatiile de calitate.
5. Costurile de mentinere a preciziei de lucru a proceselor si echipamentelor.
6. Costurile datorate resurselor umane si materiale necesare pentru controlul procesului tehnologic.
7. Costurile corespunzatoare activitatilor de promovare a desfacerii si serviciilor asociate.
8. Costurile pentru "evaluarea produsului" respectiv costurile de inspectie, calibrare, incercari si alte forme de masurare, inclusiv costurile pe care le implica aprecierea gradului de conformitate cu specificatiile.
9. Costul prevenirii defectelor.
10. Pierderile datorate "nereusitelor" in realizarea calitatii.
11. Costurile informarii permanente a intregului personal, in legatura cu desfasurarea activitatilor referitoare la calitate.
J.M. Juran considera ca primele trei categorii de costuri se refera la definirea si proiectarea unor produse "corespunzatoare pentru utilizare". Celelalte se refera la asigurarea conformitatii produselor cu specificatiile tehnice. In opinia sa, scopul final ramane realizarea acelor caracteristici ale produselor care le fac "corespunzatoare pentru utilizare".
In opinia lui Philip Crosby, calitatea nu costa (quality is free) ceea ce costa este noncalitatea. Philip Crosby propune o abordare mai simplificata delimitand doua categorii de preturi:
- pretul conformitatii : - cuantificabile;
- necuantificabile;
- pretul neconformitatii : - cuantificabile;
- necuantificabile;
El prefera termenul de "pret" in loc de "cost" pentru a scoate in evidenta ca acest pret platit nu este inevitabil ci dimpotriva, poate fi redus sau chiar eliminat. In pretul conformitatii include toate cheltuielile necesare pentru asigurarea conformitatii produsului cu cerintele, iar in cel al neconformitatii include toate cheltuielile datorate faptului ca produsul nu este conform cu cerintele.


Fisiere in arhiva (1):

  • Costurile Calitatii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!