Comunicarea - Funcția de bază în managementul proiectelor

Introducere

Lucrarea de față intitulată Comunicarea - funcția de baza in manangementul proiectelor dorește să prezinte elementele comunicării în managementul proiectelor, tipurile acesteia, necesitățile care au dus la apariția diferitelor forme de comunicare codată, relevanța acestora dar și să evidențieze importanța comunicării în gândirea proiectului, tehnoredactarea acestuia, împarțirea sarcinilor, conducerea echipei de proiect. Managementul proiectelor reprezintă un mod de a acționa pe baza unui plan riguros, pentru a atinge unele obiective formulate cât mai limpede posibil, într-o perioadă limitată de timp și cu resurse limitate. În termeni și mai simpli, managementul proiectelor înseamnă muncă susținută, ghidată de un plan riguros, cu o durată fixă. De sine stătător, managementul proiectelor datează aproximativ din perioada celui de-al doilea război mondial, din această perioadă se poate vorbi despre managementul modern al proiectelor. După aceea, presiunile pentru structurarea activității pe proiecte, pentru creșterea profesionalismului cu care sunt conduse proiectele au venit mai ales dinspre domeniul informaticii și al industriilor de înalte tehnologii, către care s-au îndreptat cu preponderență substanțială fonduri de cercetare și dezvoltare. Treptat, managementul proiectelor a trecut din zona marilor companii private și în sectorul public. Astăzi, managementul proiectelor începe să devină o opțiune și o direcție urmate de universități, ministere, agenții guvernamentale, industrii de apărare și aerospațiale, primării, prefecturi, asociații, întreprinderi mici și mijlocii, organizații neguvernamentale, fundații, școli etc.

Lucrarea este structrată in două capitole care prezintă aspect generale legate de managementul de proiect. și cuprinde cele mai cunoscute definiții ale comunicării, clasificări ale acesteia, cum se regăsește ea în cadrul proiectelor, precum și importanța comunicării în derularea cu succes a unui proiect.

Capitolul I Aspecte generale privind managementul proiectelor

1.1.Definirea proiectului și tipuri de proiecte

Conform dicționarului explicativ al limbii române cuvântul proiect provine din germană prajekt sau din latină projectus și este definit ca “plan sau intenție de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru”.

Principalele definiții ale acestui termen în literatura de specialitate sunt:

1) O activitate ( sau număr de activitate conexe) care se desfășoară conform unui plan prestabilit în vederea realizării obiectivelor fixate în termenul determinat.

2) Un grup de activități intercondiționale desfășurate într-o manieră organizată, cu un punct de plecare și un punct bine definite, în vederea realizării unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite.

3) Un ansamblu de activități ce trebuie realizate într-o succesiune logică pentru a îndeplini obiectivele prestabilite indicate de client/beneficiar.

Un proiect implică o serie de activități intercorelate cu durată limitată, prestabilită și are ca scop elaborarea unei lucrări, obținerea unui produs sau realizarea unui servicu cu carater de unicat, viabil din punct de vedere funcțional și financiar, în condițiile respectării termenelor de implementare, bugetului alocat și specificațiilor de calitate prevăzute. Un proiect este o organizare temporară a unei organizații orietate pe proiecte, care are drept scop derularea unui proces de afaceri strategic, relativ mic, pe termen scurt sau mediu. O definiție complexă o oferă M. Mocanu și C. Schuster “proiectele sunt activități unice, orientate spre obiective, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcina de lucru complexă. Ele sunt limitate in timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând structuri organizatorice speciale, precum și metodici speciale și implicând riscuri specifice.”