Comunicare în Management

Putem considera ca o mare parte dintre problemele cu care se confrunta, in prezent, intreprinderile, sunt datorate unei comunicari defectuoase, neadecvate cu mediul in care acestea evolueaza. In consecinta, realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii nu poat fi concepute fara a acorda o atentie deosebita comunicarii.

Comunicarea poate fi definita drept un proces ce permite schimbul de informatii (mesaje) intre 2 parti, dintre care una ofera, iar cealalta cere informatiile (mesajele). Comunicarea poate fi personala, atunci cand ofertantul se adreseaza unei singure persoane (cazul vanzarii personale, de exemplu) sau masiva, atunci cand ofertantul se adreseaza unui ansamblu de persoane (cazul publicitatii). In consecinta, se manifesta un proces de comunicare atunci cand 2 persoane influenteaza o alta, ceea ce provoaca un anumit tip de reactie din partea acesteia.

Procesele de comunicare ce se manifesta in interiorul intreprinderii reprezinta comunicarea interna, iar procesele de comunicare ce pornesc din întreprindere si sunt indreptate catre exteriorul acesteia poarta numele de comunicare externa. La randul sau, comunicarea interna se manifesta sub 2 forme, si anume: comunicarea formala si comunicarea informala. Comunicarea formala presupune transmiterea informatiei intre diferite niveluri decizionale, in interiorul intreprinderii, informatiile transmitandu-se, de regula, de la o persoana la alta, de-a lungul liniilor ierarhice. Comunicarea informala se bazeaza pe relatiile sociale care iau nastere in interiorul intreprinderii, fara a tine seama de relatiile de subordonare ierarhica. Comunicarea externa are, in prezent, o importanta din ce in ce mai mare pentru intreprindere, avand in vedere amplificarea si extinderea relatiilor acesteia cu exteriorul.

A comunica inseamna a transmite informatii in scopul obtinerii unei modificare de comportament sau de atitudine din partea destinatarului.

In marketing, prin comunicatie se intelege ansamblul semnalelor emise de catre intreprindere in directia diferitelor categorii de public, adica: clientela, distribuitori, furnizori, actionari, puterile publice.

Orice comunicatie presupune un schimb de semnale si recurgerea la un sistem de codaj si de decodaj care sa permita exprimarea si interpretatrea mesajelor. Sistemul de comunicatie este descris in figura alaturata si cuprinde opt elemente:

Emitentul este acea persoana sau entitate care initiaza, planifica si realizeaza procesul de comunicare. Eficienta procesului de comunicare depinde, intr-o masura insemnata de credibilitatea emitentului, care se bazeaza, in mod concret pe:

• notorietatea acestuia

• prestigiul de care se bucura intr-un anumit domeniu

• increderea pe care publicul i-o acorda etc.

Evident, eficienta mesajului nu depinde doar de credibilitatea emitentului, ci si de o serie de alti factori, intre care se remarca:

• elementele mesajului care prezinta interes din punctul de vedere al receptorului

• alegerea unui mesaj adecvat

• dorinta de a comunica mesajul

• alegerea unei ocazii favorabile pentru transmiterea mesajului.

Mesajul insumeaza, intr-o forma concisa, toate ideile pe care emitentul doreste sa le comunice. Mesajul trebuie sa fie adaptat receptorului acestuia; in consecinta, in cazul comunicarii masive, se manifesta dificultatea alegerii celui mai potrivit mesaj. Specialistii considera ca aceasta alegere trebuie sa se bazeze pe:

• obiectivele mesajului, fiecare mesaj urmarind un obiectiv concret in cadrul procesului de comunicare

• structura acestuia: mesajul trebuie sa fie concret, sa contina idei pozitive si aspecte care sa atraga atentia receptorului

• frecventa transmiterii, care depinde de durata mesajului, de mediul care se utilizeaza pentru transmiterea acestuia si de caracteristicile receptorului.