Caracterizarea Tipurilor de Structuri Organizatorice în Managementul Public din România

ORGANIZAREA STRUCTURALA ÎN INSTITUTIILE SI AUTORITATILE PUBLICE

Organizarea structurala consta în reprezentarea si dispunerea elementelor organizarii procesuale într-o structura organizatorica adecvata fiecarui tip de institutie sau autoritate publica integrata în sectorul public.

Adesea se fac confuzii între doua notiuni fundamental diferite, respectiv organizare structurala si structura organizatorica. Desi la prima vedere pare doar o deosebire de pozitionare a cuvintelor, sensul este unul diferit. Prin structura organizatorica se întelege configuratia interna a unei institutii sau autoritati publice formata din persoane, subdiviziuni organizatorice si relatii, astfel determinate încât sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor managementului public.

În orice institutie sau autoritate publica, structura organizatorica reuneste doua segmente, aflate într-o interdependenta permanenta: structura de conducere a institutiei/autoritatii publice si structura de executie a institutiei/autoritatii publice.

I. STRUCTURA DE CONDUCERE

Structura de conducere reuneste ansamblul functionarilor publici, compartimentelor si relatiilor organizatorice interne si externe constituite si plasate în structura organizatorica astfel încât sa asigure conditiile necesare desfasurarii proceselor de management si de executie prin care creste gradul de satisfacere a interesului public.

Structura de executie este formata din ansamblul functionarilor publici, compartimente si relatii organizatorice interne si externe constituite cu scopul realizarii si furnizarii de servicii publice specifice tipului de institutie/autoritate publica.

În toate institutiile si autoritatile publice din tara noastra cele doua componente ale structurii organizatorice sunt destul de bine reprezentate, putându-se destul de usor face o distinctie între elementele celor doua.

Tipul de structura arata practic care sunt acele componente structurale implicate cu precadere în procesele de management, în activitati de analiza, conceptie tehnica, de decizie etc. si care au o contributie semnificativa în procesele de realizare si furnizare a serviciilor publice.

II. STRUCTURA ADMINISTRATIVA

În unele domenii ale sectorului public din tara noastra se utilizeaza si un alt concept si anume structura administrativa, în special în domeniul administratiei publice. Prin structura administrativa se întelege configuratia interna si relatiile care se stabilesc între componentele sistemului administrativ, în procesul de realizare a obiectivelor fundamentale ale managementului public.

III. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Structura organizatorica se defineste ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite si reglementate încât sa asigure premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor dorite.

În institutiile si autoritatile publice din sistemul administrativ din tara noastra prin cadrul legislativ de la nivel central se stabileste structura organizatorica, care devine astfel obligatorie, ea nu poate fi adaptata sau modificata pe alta procedura decât cea prin care a fost stabilita initial. Apare astfel un paradox care explica multe din blocajele sistemului administrativ si care este o consecinta a gradului ridicat de centralizare a sistemului administrativ din România. Desi aceste structuri ar trebui sa serveasca drept cadru de desfasurare a activitatilor prin care se realizeaza si furnizeaza serviciile publice, putând fi adaptate în functie de intensitatea si amploarea cererilor de diferite servicii ce apar în sistem, totusi în practica acest lucru nu este posibil.

Doar procedura legala este cea prin care pot fi aduse modificari structurilor organizatorice din institutiile si autoritatile publice integrate în sistemul administrativ din tara noastra.