Brainstorming

1. Obiectivele cercetarii

Problema pentru care cautam solutie a fost elaborarea unui afis care sa atraga atentia si sa ii stimuleze pe studenti sa ia parte la programe de promovare a tolerantei fata de rromi (aceste programe fiind desfasurate de catre asociatia care comandase elaborarea afisului).

Pentru a gasi acele elemente care ar putea atrage atentia si ar putea sensibiliza studentii, pentru a elabora cele mai potrivite si expresive sloganuri care ar putea convinge tinerii sa se implice, designerii afisului au ajuns la concluzia ca cea mai buna solutie este organizarea unui brainstorming, care sa le dea cuvantul chiar celor vizati.

Decizia de a recurge la brainstorming a fost luata in urma considerarii avantajelor si dezavantajelor (minore) ale metodei. Economia de timp si de resurse a fost un avantaj important, datorita muncii contra cronometru pe care o depun designerii. Nevoia de alternative numeroase din care sa se poata alege si de generare a lor intr-un timp record ar fi fost astfel satisfacuta. Trebuiau implicati oameni din mai multe domenii, pentru a asigura considerarea dintr-o perspectiva ampla a problemei. Fiind vorba de un public tinta tanar, era nevoie ca afisul sa ilustreze idei noi, eliberate de autocenzura si stereotipuri, eventual propuse de chiar reprezentanti ai publicului, care nu puteau fi gasite altfel decat prin brainstorming. De asemenea, pentru a atrage atentia, erau de dorit imagini sau cuvinte iesite din comun, surprinzatoare si integrate in universul celor vizati.

Avand un subiect delicat, cel al unei minoritati etnice si al greutatilor ei, problema nu putea fi rezolvata prin intrebari directe (in interviuri sau chestionare), pentru ar fi fost imposibil de evitat fenomenul expectantei sociale (indivizii ar fi raspuns asa cum ar fi crezut ca trebuie sa raspunda).

Trebuiau puse in joc elemente din stereotipurile legate de rromi si apoi depasite, rasturnate, contrazise, nu ocolite de la bun inceput, nici folosite direct, neelaborat in afis. Aceasta cerinta a evidentiat dezirabilitatea unei stimulari a creativitatii prin brainstorming. O decizie individuala, luata de liderul organizatorilor, chiar daca imaginativa, nu s-ar fi putut apropia mai mult de solutia optima; poate ar fi fost nevoie de un studiu de psihologie sociala si de cercetari amanuntite asupra studiilor de reprezentari sociale ale minoritatilor – pentru a descoperi o idee si realista, si iesita din comun.

2. Tehnica de cercetare folosita

In cazul nostru (probortunitatea fiind un afis ce trebuie sa atraga privirile), pentru a gasi o solutie cat mai nonconformista am apelat la ESCAPISM, tehnica ce se bazeaza pe renuntarea la orice fel de prejudecati si propunerea unuia dintre cele mai ciudate lucruri imaginabile (de unde si numele, in engl. escape=a evada). Nu mai conteaza ca ideea sa fie adecvata la problema, ci important este sa se genereze cat mai multe idei, pentru ca participanti sa aiba stimuli cat mai multi si mai diferiti. Intr-o mini sesiune de brainstorming organizata intre noi (inainte de brainstormingul propriu-zis) am cautat cele mai traznite solutii pentru a rezolva probortunitatea, fiecare dintre ele fiind insotita de cate o propozitie aparent fara nici o legatura cu problema dezbatuta, dar al caror scop era de a indemna indivizii participanti sa vada problema din cu totul alt unghi.

Pe langa faptul ca ajuta la stimularea creativitatii, aceste tehnici de gandire au si alte efecte benefice: destind atmosfera, ii fac pe oameni sa nu se simta jenati sa-si spuna ideile, oricare ar fi acelea, asigura generarea unui numar mare de idei cat mai diferite.

In cazul nostru, stimulii obtinuti prin ESCAPISM au fost introdusi in momentele in care se observa ca sesiunea de brainstorming stagna intr-o oarecare masura.

O alta aplicatie a acestui tip de brainstorming este posibilitatea de a-l folosi individual. Tehnicile de gandire creativa genereaza stimuli ce constituie baza pentru constructia unei idei noi, astfel incat prezenta altor persoane pentru a veni cu idei noi nu mai este o necessitate.

3. Structura esantionului folosit

Intalnirea a avut loc pe data de 16 martie 2007, in incinta Facultatii de Management Administratie Publica din cadrul Academiei de Studii Economice; au participat 11 tineri si studenti – din domenii diferite si cu perspective diferite: 3 de la sociologie, 2 de la arhitectura, 2 de la etnologie ,4 de la economie; alaturi de ei, un moderator, un observator si doi asistenti (echipa organizatorilor). Am considerat acest numar ca fiind optim, intrucat este suficient de mic pentru a facilita relatiile face-to-face si a oferi tuturor posibilitatea de a se face auziti; dar suficient de mare pentru a genera senzatia de grup si a evita generarea unui spatiu prea gol si inhibitor. Numarul de barbati si femei a fost aproximativ egal.

4. Desfasurarea Sedintei

Brainstorming-ul s-a desfasurat pe parcursul unei ore, fara pauza, timp in care toti participantii au avut macar o contributie, inregistrandu-se peste 100 de idei.

Camera a fost dotata cu o masa ovala, care sa permita o cat mai buna pozitionare si vizibilitate pentru toti. Au fost afisate si explicate regulile: nu se fac judecati de valoare asupra ideilor celorlalti; toate ideile sunt foarte bune; conteaza cantitatea nu calitatea; fiecare idee poate fi dezvoltata de ceilalti; se admit idei exagerate, nonconformiste. Sugestiile au fost inregistrate la vedere de doi organizatori si s-a revenit la imbunatarirea lor pe parcurs.

Asteptand inceputul brainstorming-ului, toti cei veniti erau relaxati, nerabdatori sa inceapa, se discuta asupra temei; de aceea nu a fost nevoie de o sesiune clasica de incalzire sau de folosirea tehnicilor de destindere a atmosferei, ci s-a trecut direct la brainstormingul propriu-zis.

Desi tema a fost prezentata anterior participantilor si repetata la inceputul intrunirii, a fost nevoie de lamuriri pe parcurs; aceasta datorita libertatii destul de mari pe care obiectul brainstorming-ului o acorda fiecaruia si datorita campurilor destul de delicate in care patrundea: persuasiune, infruntarea stereotipurilor, incitarea la actiune.

Inceputul a fost destul de bun, desi “ploaia de idei” fost monopolizata de cateva persoane mai indraznete – acest fapt era predictibil. Apoi, treptat, majoritatea celor prezenti a “intrat in joc”. Atmosfera a devenit entuziasta si plina de umor. Spre sfarsit, toata lumea era deja implicata. Momentele de blocaj inregistrate au fost putine (nu mai mult de trei) si foarte scurte (cateva secunde).