Bariere in comunicare

Extras din referat Cum descarc?

In comunicare, existenta barierelor poate sa fie pusa in evidenta din multiple unghiuri, pornind de la intersectia fecunda a diversitatii de aspecte pe care le atinge acest fenomen atat de prezent in viata fiecaruia dintre noi. Astfel, inainte de toate, barierele in comunicare pot sa aiba la baza anumite ,,mituri" privind comunicarea (Brilhart, Galanes, 1995):
-	Primul mit este acela al intelegerii comunicarii; oamenii isi spun adesea: ,,Doar am comunicat pe parcursul intregii mele vieti, normal ca inteleg comunicarea! ". Chiar daca este adevarat ca procesul comunicarii face parte din istoria individuala a fiecaruia dintre noi, asta nu inseamna neaparat ca modul in care am comunicat pana acum a fost unul eficient;
-	Al doilea astfel de mit specifica faptul ca toate problemele fiintei umane sunt in fapt probleme de comunicare. Aceasta perspectiva porneste de la confuzia largirii ariei comunicarii la toate procesele sociale: intr-adevar, actul comunicarii este implicat in toate dimensiunile activitatii noastre, dar daca o comunicare ineficienta este responsabila de un anumit insucces, ea nu este singura responsabila;
-	Un al treilea mit presupune ca, daca utilizeaza tehnici de comunicare eficiente, comunicatorii au in mod automat o buna comunicare. Chiar daca este corecta premisa ca cineva devine un comunicator mai bun invatand tehnici de comunicare, mai sunt si alte elemente implicate (asa cum se releva, spre exemplu, in modelul lui David Berlo asupra comunicarii), cum ar fi atitudinea pozitiva in comunicare;
-	O activitate pe care o vom trata la rezolvarile ineficiente ale conflictului este aceea de proiectie; ea se rezuma astfel: ,,Nu eu sunt cel care nu-1 intelege pe partenerul meu de comunicare, el nu ma intelege pe mine!". Trebuie sa pornim de la premisa ca toate persoanele cuprinse in procesul comunicarii sunt reciproc responsabile pentru modul in care s-a produs comunicarea (eficient sau ineficient);
-	Un alt mit este acela ca o buna comunicare realizeaza o perfecta intelegere la toti participantii. Este evident ca o intelegere perfecta este imposibila, dar o astfel de perceptie poate duce la definirea unei bariere in comunicare.
Pornind de la necesitatea demitizarii unei astfel de analize in cadrul comunicarii, observam ca exista in domeniu arii de cercetare si actiune care se cuvin a fi explorate in directia identificarii posibilelor bariere si a depasirii acestora.
Comunicarea reprezinta un sistem deschis, influentat de extrem de multi factori; de aceea, atunci cand ne referim la conceptul de ,,bariera" in cadrul procesului de comunicare, lucrurile nu sunt tocmai simple. in primul rand, dificultatea consta in necesitatea unei viziuni procesuale si, mai ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de comunicare ca atare, asa cum vom vedea mai departe. Iata de ce vom vorbi despre bariere care tin de sistem (in sensul ca le identificam usor fie la nivelul agentilor comunicationali - receptor, emitator -, fie, spre exemplu, in contextul comunicarii la nivelul canalului de comunicare) si despre bariere ce tin de proces (care sunt mai degraba rezultatul interactiunii din interiorul comunicarii). in prima categorie, identificam aspecte comune atat receptorului, cat si emitatorului; spre exemplu, deficientele de transmisie si de receptionare a informatiei, conceptualizarea mesajului in functie de situatie si de scop, alegerea mijloacelor de comunicare, statutul social al comunicatorilor, limbajul si normele grupului sunt dimensiuni complementare ale unor astfel de bariere. Ele se pot datora unor factori fizici permanenti sau situationali (in prima categorie se afla anumite deficiente innascute ale comunicatorilor, in cea de-a doua, spre exemplu, o acustica defectuoasa a salii unde are loc activitatea didactica sau deficiente temporare - un profesor poate sa fie, de pilda, ragusit), dar si unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care nu-si structureaza adecvat discursul pentru a-1 adapta unui anumit receptor); desigur ca si la nivelul canalului de comunicare intalnim astfel de deficiente (zgomote, anumite interferente care - asa cum vom vedea atunci cand vom vorbi despre ascultarea interactiva - pot perturba serios comunicarea). De altfel, cele spuse mai sus sunt intalnite frecvent in literatura de specialitate si de aceea nu vom insista mai mult asupra lor.
In ceea ce priveste a doua categorie de factori, acestia sunt mai greu de surprins in ipostaza de bariere in comunicare: unii autori vorbesc despre surse ale comunicarii ineficiente, altii - despre repere ale comunicarii eficiente (implicit, polaritatea acestor repere o reprezinta barierele de comunicare) etc. Cateodata, este vorba doar despre sublinierea unor arii generale de actiune a variabilelor cuprinse in actul de comunicare, intersectie a planurilor care poate conduce spre efecte ce marcheaza o eficienta a comunicarii sau dimpotriva; Richard si Patricia Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 249) par sa se inscrie intr-o asemenea perspectiva cand vorbesc despre patru niveluri importante de comunicare in clasa:
-	in primul rand, este vorba despre mesajul adus in atentie in acelasi timp de catre comunicarea verbala si cea nonverbala; este limpede ca, atunci cand cele doua nu sunt consonante, avem de-a face cu o serioasa scadere a eficientei comunicarii, tradusa direct intr-una sau mai multe asemenea bariere ;
-	o a doua arie este reprezentata de intentiile manifeste si intentiile ascunse ale partenerilor comunicationali; ca si in cazul exemplului prezentat mai sus, cu cat diferenta intre ceea ce comunicatorii afirma in interiorul relatiei lor de comunicare si ceea ce urmaresc intr-adevar este mai mare, cu atat comunicarea isi pierde din autenticitate, trimite spre conflicte si spre ineficienta. De altfel, am remarcat deja in aceste randuri (lucru care va fi dezvoltat mai profund in cadrul capitolului despre interactiunea de grup) ca adevarul si increderea sunt doua elemente indispensabile unei relatii comunicationale autentice, cu atat mai mult cand aceasta se petrece in interiorul spatiului instructiv-educativ oferit de activitatile scolare; intr-adevar, astfel de aspecte sunt mai rar intalnite in relatia profesor-elev, incidenta asupra careia ne oprim aici, fiind vizibila in momentul utilizarii metodelor de interactiune educationala;
-	un al treilea nivel este reprezentat de latura actional-emotionala a activitatilor de comunicare;  orice comunicare cuprinde si o dimensiune afectiva - cu cat aceasta creste, cu atat controlul asupra efectelor comunicarii scade; cea de-a patra arie se refera la functiile de sustinere a sarcinilor de grup; spre exemplu, utilizarea unor tehnici de invatare prin interactiunea de grup se va pf@duce, asa cum vom vedea mai departe, folosind nu doar latura functional-operationala a muncii in echipa, ci si prin utilizarea si dezvoltarea simultana a unui intreg evantai de sentimente si afecte, exterioare activitatii propriu-zise, dar care concura la integrarea membrilor, la dezvoltarea interesului si a motivatiilor pentru o astfel de activitate etc.
Hybels si Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau in consideratie zgomotul ca interferenta care face mesajul sa nu fie inteles sau bine interpretat. Cei doi autori efectueaza o distinctie intre zgomotele externe, care reprezinta elemente ce ne parvin din mediu si fac mesajul greu de inteles (spre exemplu, daca un grup de persoane discuta cu voce joasa in timp ce dumneavoastra ascultati o persoana care tine o conferinta, acest lucru va poate prejudicia calitatea, dar si cantitatea ascultarii), si zgomotele interne, cele care apar in mintea emitatorului, dar si a receptorului atunci cand acestia se gandesc sau simt altceva decat elementele care se transmit direct in cadrul comunicarii (spre exemplu, cineva care nu aude ceea ce spune profesorul, deoarece se gandeste la persoana de care este indragostit). Este interesant de observat ca, uneori, zgomotul intern poate fi un factor favorizam al procesului de comunicare, atunci cand apare la emitator sub forma feedback-ului intern. Astfel, o redirectionare a comunicarii in functie de o paleta extrem de vasta de posibilitati, oferita de multiplele conexiuni dintre informatii si suportul emotional al acestora, poate conduce la o transmitere mai autentica a mesajului si deci mai eficienta.
Daca aparitia unor astfel de ,,zgomote" poate fi o bariera prin diminuarea continutului informational al mesajului, A. Cardon (2002, pp. 114-115) observa ca - in mod aparent paradoxal - o bariera in comunicare se poate regasi la celalalt pol al fenomenului, in chiar necesitatea clarificarii si detalierii informationale, dusa la exces. El 1-a incadrat in jocurilor de manipulare pe cel numit ,,dictionar", care este definit de intrarea grupului in discutii interminabile asupra semnificatiei fiecarui cuvant folosit in discutie. Exemplul dat de autor este graitor:
Seful: - Nu trebuie sa mai provocam intarzieri. Membrul A: - Dar ce intelegeti dumneavoastra prin ,,a provoca" ? Seful: - Ca trebuie sa fim responsabili.
Membrul B : - Dar daca suntem responsabili, asta nu inseamna ca ,,provocam". Seful: - Trebuie, in orice caz, sa fiti responsabili de respectarea termenelor. Membrul C : - Ar trebui, de asemenea, sa se defineasca ce se intelege prin ,,intarzieri", pentru ca nu este prea clar, mai ales daca se spune ca le


Fisiere in arhiva (1):

  • Bariere in comunicare.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!