Antreprenoriat Antreprenoriatul a inceput sa fie recunoscut in timpul monarhului francez Ludovic al XIV-lea care obisnuia sa afirme ca ,,burghezii si mestesugarii vor deveni artizanii bogatiei". De-a lungul timpului mai multe institutii nationale si internationale avand ca principala activitate studierea mediului si a comportamentului antreprenorial au definit antreprenorul astfel: ,,Un antreprenor este o persoana care, pe baza unor clauze si conditii contractuale, se obliga sa presteze in favoarea altei persoane si organizatii, diverse lucrari (industriale, de constructii, etc.), in schimbul unei recompense dinainte stabilite. De obicei, aceste lucrari sunt parti componente ale unui proiect." sau ,,Antreprenorul care contracteaza cu subantreprenori parti din lucrarea pentru care s-a angajat fata de beneficiar, se numeste antreprenor principal. Raspunderea pentru intregul proiect ii apartine antreprenorului principal. Contractul prin care atreprenorul se obliga fata de beneficiar sa execute un anumit proiect se numeste contract de antrepriza.." Cea de-a doua definitie este mai putin cuprinzatoare, dar introduce concepte noi privind activitatea unui antreprenor. Semnificatia conceptului de antreprenor si antreprenoriat. Conform DEX, expresia ,,antreprenor" este de provenienta franceza si pune accent pe functia primara a antreprenorului: ,,Antreprenor, -oare, antreprenori, -oare, s.m. si s.f. Persoana care conduce o antrepriza - Din fr. entrepreneur". In sensul modern al economiei de piata, un antreprenor este un agent economic care adopta un comportament activ si novator, care accepta deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi. In acest sens, un numar semnificativ de societati acorda o mare atentie si recunoastere antreprenorilor, in mare parte si datorita aportului pe care il aduc acestia la evolutia mediului antreprenorial si a influentei pe care o au asupra indicatorilor macroeconomici. Recunoastera valorii antreprenorilor - prin antreprenor intelegandu-se un concept foarte asemanator cu cel cunoscut astazi - dateaza inca din secolul al XVIII-lea in Franta, cand economistul Richard Cantillona asocia asumarea de riscuri in economie cu antreprenoriatul. In Anglia, in jurul aceleiasi perioade Revolutia Industriala isi facea simtita prezenta, iar antreprenorii beneficiaza de primele oportuniati de a juca un rol din ce in ce mai vizibil in transformarea si valorificarea resurselor; se inregistreaza primele influente asupra indicatorilor macroneconomici. Joseph Schumpeter (1934), considerat de unii un geniu al economiei secolului XX, spunea: ,,In antreprenoriat exista o intelegere pe care o facem in legatura cu un anumit tip de comportament care include: initiativa, organizarea si reorganizarea mecanismelor socio-economice si acceptarea riscului si a esecului". Antreprenoriatul ca subiect de discutie si analiza a fost introdus de economisti in secolul al XVIII-lea si a continuat sa atraga interesul economistilor in secolul al XIX-lea. Pentru a completa lista de informatii despre activitatea si calitatile care impulsioneaza rezultatele antreprenorilor s-au intreprins numeroase studii. Concluzia comuna a acestora a fost ca toti antreprenorii de succes prezentau urmatoarele calitati: controlul interior, capacitatea de planificare, asumarea riscurilor, inovatia, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independenta. Aceasta lista se afla intr-un proces de imbunatatire continua prin adaugarea de noi caracteristici. In viziunea reprezentantilor scolii behavioriste, cea care acorda cea mai mare atentie elementelor ce caracterizeaza antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independenti, creatori, tenaci, energici, originali, optimisti, orientati spre rezultate, flexibili, materialisti, insa un progres remarcabil in ceea ce priveste abordarea continutului muncii si a caracteristicilor antreprenorului realizeaza Jacques Fillon . In unul din ultimile sale studii el realizeaza o abordare integratoare deosebit de interesanta si utila a activitatilor si caracteristicilor specifice antreprenorilor . Alte caracteristici ale antreprenorilor sunt urmatoarele: Determinare si perseverenta: Mai mult decat oricare alt factor, dedicarea totala catre succes ca antreprenor poate depasi obstacolele. Determinarea puternica si perseverenta pot face un antreprenor sa faca fata oricaror greutati pe care alte persoane le-ar considera insurmontabile si chiar pot compensa lipsa de experienta si de indemanare a personalului angajat. Dorinta de a castiga: Antreprenorii examineaza o situatie, determina cum isi pot mari sansele de castig si trec mai departe. Ca rezultat riscurile considerate mari de persoanele obisnuite sunt riscuri mari pentru antreprenori. Cautarea feedback-ului: Antreprenorii eficienti sunt adesea descrisi ca avand capacitatea de a invata repede si dorinta puternica de a sti cat de bine se descurca si cum isi pot imbunatati rezultatele. Feedback-ul este important deoarece antreprenorul este dispus sa invete din greseli si din experientele anterioare. Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenorii nu sunt intimidati de situatii dificile. Increderea in sine si optimismul general il fac sa vada imposibilul ca pe ceva ce doar necesita mai mult timp pentru a fi rezolvat. Problemele simple il plictisesc, antreprenorii sunt extrem de persistenti insa sunt realisti in a aprecia ceea ce pot si ceea ce nu pot sa faca si unde au nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile, dar de neevitat. Initiativa si responsabilitate: Antreprenorii au fost intotdeauna considerati persoane independente, ei cauta si preiau initiativa, se pun in situatii in care sunt personal raspunzatori pentru succesul sau esecul intregii operatiuni. Le place sa se implice in probleme in care impactul lor personal sa poata fi masurat.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
