Abordări ale Leadership-ului

Tema lucrarii : Abordari alea leadership-ului in sectorul public

Traim intr-o lumea a schimbarilor si in orice situatie de schimbare, care apare, reactia fireasca a fiintei umane este de ingrijorare. Si cand avem aceasta stare de ingrijorare cautam pe cineva care sa ne calauzeasca, sa ne primeasca si sa ne limitze ingrijorarea, un lider care va stii caile spre success atat in plan profesional cat si personal.

De mii de ani, oamenii au incercat sa raspunda la intrebarea „Ce este leadership-ul?”, filosofi, experti in stiinta managementului, oameni de afaceri insa niciunul nu a reusit sa dea un raspuns concis si de aceea rezultatul il reprezinta o multitudine de raspunsuri fiecare contribuind intrucateva la dezbatere.

Cele 3 elemente esentiale ale guvernarii in noul secol si anume: globalizare, descentralizarea si cercetarile in domeniul IT au facut indispensabil noi abordari ale termenului de leadership. Globalizare politicilor fie de natura economica, fie de natura sociala au creat aparitia unei capacitati de speculare a oportunitatilor. Descentralizarea, tot mai frecventa, in domeniul politicilor nationale, face sa creasca coordonare si coerenta politicilor. Informatia a cunoscut in ultimul timp o dezvoltare accelerata, iar impreuna cu dezvoltarea tehnologiei ofera sectorului public o tratare a diferitelor probleme intr-o mod eficient, rapid si clar.

Prezentarea si explicarea a cel putin 2 puncte de vedere ale unor autori din literatura straina de specialitate

Abordarea I ii partine lui Jan-Erik Lane

In lucrare sa „The Public Sector” autorul vorbeste despre leadership in sectorul public ca un concept devenit global dupa anii 80. Societatea morderna a transformat cetatenii in fiinte organizationale si ca reteaua complexa a organizatiilor are asteptari mari din partea managementului si a leadershipului in particular. Indiferent de tipul de organizatii, fie private, fie publice sunt institutii conduse si controlate de oameni care au un scop comun. Conceptul de interes public ca o atitudine are implicatii profunde pentru stilurile de leadership in managementul public.

Este foarte important si cum poti devenii un lider in sectorul public. In viziunea lui Jan-Erik Lane cei care au cele mai multe sanse sunt cei care, pe baza meritelor si cunostintelor dobandite in ani, au ajuns sa ocupe posturi de conducere. Insa nu intotdeauna trebuie privite calitatile celor ce ocupa posturi de conducere ci cerintele si nevoile oamenilor.

Leadership-ul in sectorul public, considera Jan-Erik Lane, nu poate fi efectuat in secret. Tipic leadership-ului public reprezinta transparenta proceselor. Cu toate acestea unele organizatii din sectorul public le este permis sa ascunda unele actiuni, insa nu si in cazul liderilor din sectorul public, carora le este obligatoriu sa-si faca publice deciziile si sa acorde accesul liber al cetatenilor documentelor din cadrul organizatiei. Tipic organizatiei publice este examinarea celor aflati in conducere (leadership) prin intermediul mecanismelor: dezbateri deschise, decizii scrise, procese deschise de numire, declaratii pentru criteriile de luare a deciziilor şi procesele de recrutare, creand o atmosfera deschisa intre leadership-ul organizatiei publice si cetateni.

Leadership-ul in organizatiile publice trebuie sa se adapteze unei lumi incerte unde nevoile si problemele se schimba si solutiile devin invechite, asadar leadership-ul trebuie supus unor schimbari si transformari continue.

O alta problema amintit de Jan-Erik Lane este cea a tehnologiei, sugerand ca lideri din sectorul public nu pot conduce institutiile fara un bagaj de cunostinte despre tehnologia existenta necesara implementarii obiectivelor propuse.

Leadership-ul public in functiile managementului poate fi exercitat de catre un personal administrativ sau de catre experti in management public si nu le este usor sa delimitreze bariere intre autoritatea administrativa dominanta si autoritatea profesionala decisiva.

Jan-Erik Lane confirma despre leadership-ul in sectorul public a fi sensibil la schimbarii nevoilor cetetenilor si care are ca scop strategii si programe pe termen lung, uneori mai dificil de atins decat cel din sectorul privat. In domeniul inovational liderii din sectorul public au o capacitate mai lenta de inovatie, recurgand la metode traditionale invechite, colaborand in mod strans cu sectorul privat.