Logica umanismului

In Evul Mediu natura nu mai prezenta nici un interes pentru oameni, tot interesul lor a fost indreptat spre o realitate invizibila care este divinitatea.

In Renastere omul se intoarce din nou spre propriile lui puteri intelectuale si materiale, apleand la traditiile culturii clasice greco-romane si devine centrul naturii pe care o observa. El poate sa inteleaga aceasta natura si s-o stapaneasca si prin aceasta s-a descoperit pe sine.

Gandirea Evului Mediu era dominata de polaritatea Dumnezeu-om, dar gandirea Renasterii era dominata de noua polaritate om-natura.

Aceasta noua orientare culturala, care este Umanismul, ia o mare amploare in Renastere - epoca liberalizatoare inceputa in Italia.

Caracteristicile sau opozitia dintre Umanismul renascentist (conceptie optimista despre om, mod de actiune care decurge din aceasta conceptie si care militeaza pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane) si Scolastica (cultura Evului Mediu insemnand si ceea ce se invata pe de rost sau ceea ce se refera la probleme pur verbale) este o lupta acerba impotriva autoritatii si traditiei filosofice, incorporate in aristotelism. Aristotel intemeietorul logicii sustine ca legile si formele logice isi au baza in realitatea obiectiva.

In decursul epocii Renasterii aristotelismul va suferi treptat atenuari, tot asa si Umanismul va aparea treptat si se va cristaliza in urma unui proces indelungat.

Personalitati puternice care in istoria logicii au reprezentat primele luari de pozitii umaniste au fost: Froncesco Petrarca, Giovanni Boccaccio, Leonardus Aretinus, Aeneas Sylvius Piccolomini, Nicolaus Cusanus.

a.Francesco Petrarca (1304- 1374)

Celebrul poet al sonetelor, Petrarca a fost si un filosof umanist interesant, de la care ne-au ramas tratatele filosofice: ,,De remediis utriusque fortunae"- - Despre remediile oricarei soarte', ,,De sui ipsius et multorum aliorum ignoratia"- - Despre ignoranta de sine si a multor altora', ,,De vera sapientia"- - Despre adevarata intelepciune', ,,De contemptus mundi"- - Despre dispretiuirea lumii'.

Opera lui Petrarca s-a tiparit prima data la Basel, postmortem in 1494.

Petrarca a fost influentat de opera lui Dante Alighieri (1265-1321) si sub aceasta influenta, ganditorul italian se intoarce spre antichitatea romana si redescopera tratatul faimos de retorica - De insitution oratoria' al lui Quintilian si cateva din scrisorile si discursurile lui Cicero, Marcus Tullius ( filozof, scriitor, orator, 106-43 i.e.n.). Aceste scrieri il conduc la studierea filosofiei si a literaturii latine si majoritatea operelor sale le scrie in latina Poetul a fost influentat si de filosoful Seneca, Lucius Annaeus ( 55 i.e.n.-41 e.n.) si de filosoful Augustin, Aurelius Augustinus (354-430), care-l influenteaza in mod hotarator in opera lui. Astfel Petrarca a fost numit de catre Uberweg ,,Strabunul tuturor umanistilor".

in domeniul logicii, Petrarca are o pozitie critica fata de scolastica, cum rezulta si din scrierile sale. Critica pe care o face el scolasticii consta in faptul ca ei au redus filosofia si teologia la o dialectica verbalista si goala.

Petrarca acuza dialectica scolasticilor, dar acuzele nu sunt adresate lui Aristotel, ci falsificarii lui de catre cei ce nu-l inteleg. Un exemplu in acest sens scris de el: ,,impotriva lui Aristotel nimic nu spun, ci impotriva aristotelicilor prosti, care, in fiecare zi si in fiecare vorba a lor, il calca in picioare pe Aristotel, cunoscut lor numai din nume".

Petrarca propune sa se revina la autorii greci si latini spunand: ,,Dati-mi inapoi pe

1.Dumitriu, A. - - Istoria Logicii', volumul II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1995.

2.Flew, A. - Dictionar de filosofie si logica, Ed. Humanitas, Bucuresti,1996.