Functiile Limbajului si Particularitatile lor in Universul Juridic

Extras din referat Cum descarc?

Exista o multime de puncte de vedere cu privire la functiile limbajului. Diversitatea lor deriva din perspectiva (conceptia) asupra limbajului. Evident, plecand de la un statut acreditat limbajului in general, sau unui anumit tip de limbaj, se va ajunge si la un anumit rol al acestuia. Nu mai putin importanta este platforma stiintifica. Dincolo de o posibila convergenta sau interferenta, filosoful, psihologul logicianul, lingvistul, chiar matematicianul, etc. vor determina anumite functii sau vor accentua anumite roluri si finalitati ale limbajului - in genere - ale limbajului uman, ale unui tip de limbaj de specialitate.
Avand ca reper principal comunicarea verbala, Karl Buhler distinge 3 functii: (a) functia de prezentare - a unui obiect sau situatii, cu evidente conotatii semantice si pragmatice; (b) functia de expresie - a starii subiectului; (c) functia de apel - la cel ce asculta, receptioneaza mesajul verbal. A. Ombredane distinge functiile: semnificativa, dialectica, practica, afectiva si ludica. Cunoscutul logician american N. Rescher are in vedere functiile: informativa, evaluativa si directionara, iar alt mare logician american, I. Copi vorbeste de 5 functii: informativa, expresiva, directionara, ceremoniala, si performativa. La noi, printre lucrarile de data mai recenta, A. Cosmovici - dupa ce adopta o pre-sistematizare a rolului limbajului (rol cognitiv si rol in comunicare) - evidentiaza functiile: de comunicare, dialectica, practica, afectiva, ludica si cathartica.
Se poate vorbi, fara teama de a gresi, de o logica a limbajului juridic. Aici termenul de "logica" are un sens ceva mai aparte, sugerand ideea de legic, cu conotatii atat ontologice cat si normative. 
1.Functia cognitiv-informativa a limbajului juridic.
Ca functie semantica de natura sincronica, ea presupune capacitatea limbajului de a instrumenta informatia (cognitiva). Se regaseste aici - analogic si partial - faimosul raport dintre "competenta lingvistica" si "performanta lingvistica". Adoptand aici semantica - Bunge , lucrurile se prezinta astfel: 
(a) Constructele pe care le designeaza limbajul se refera la obiecte; 
(b) Relatia dintre limbaj si obiect este complexa: 
(c) Denotatul nu se confunda cu referentul. Ambele pot fi exprimate prin acelasi fragment de limbaj. Dar diferenta este cea traditionala, obiect - lucru (real, obiectiv);
(d) Trebuie sa se faca deosebire si intre referinta si evidenta: 
Aceste capacitati sunt deosebite. Prin ele limbajul ne ofera informatie (cognitiva). Aceasta informatie poate fi adevarata sau falsa. Dar pentru a putea decide valoarea de adevar a unei informatii ea nu se poate prezenta oricum. Ea trebuie structurata printr-n anumit construct, respectiv, prin propozitie logica. Unitatea dintre propozitia lingvistica si cea logica, unde prima o designeaza pe a doua, reprezinta enuntul logic. Propozitiile cu privire la valoarea de adevar a carora putem sa ne pronuntam se numesc si propozitii cognitive. Ele apar in limbajul natural prin propozitii declarative (denumire agreata de lingvisti). Propozitiile care exprima intrebari, ordine, rugaminti, nu pot fi adevarate sau false, deci nu sunt propozitii cognitive. Unii autori introduc - alaturi de valorile de adevar adevaratul si falsul - si valoarea de adevar indecis. Nu cred ca pentru logica limbajului juridic depasirea principiului bivalentei ar avea vreo semnificatie aparte, speciala. Mai ales ca, atunci cand se vor discuta probleme ale argumentarii juridice, din ratiuni de simplitate si claritate (fie si didactica), considerarea celor doua valori de adevar ( adevaratul si falsul) este suficienta.
Problema valorii de adevar a propozitiilor cognitive este o problema ce se poate tratata si logic, si filosofic, etc. Din punct de vedere filosofic, cred ca este strict necesara o scurta trecere in revista a unor conceptii/teorii "traditionale" despre adevar. Ma voi limita doar la teza fundamentala a fiecareia dintre ele:
(a) Teoria adevarului - corespondenta (cea mai raspandita si cea mai acceptata, datorita relevantei ei pentru "simtul comun") : ideile noastre sunt adevarate atunci cand corespund cu realitatea. Problema aplicarii acestui criteriu, desi pare simpla, este totusi destul de complicata. Dar aceasta nu intereseaza aici in mod expres.
(b) Teoria adevarului - coerenta : ideile noastre sunt adevarate atunci cand nu contrazic celelalte idei/opinii deja acceptate de catre comunitate. A cere ca adevarul acestor idei sa fie garantat de concordanta (daca se poate, deplina) este o pretentie prea "tare", daca nu chiar absurda, pentru ca ar bloca progresul cunoasterii.
(c) Teoria adevarului - utilitate ( conceptia pragmatismului ): ideile nu sunt prin ele insele adevarate, ele sunt facute sa fie astfel daca putem dovedi ca sunt utile, fructuoase, functionale in activitatea practica. 
(d) Teoria adevarului - demonstratie : ideile noastre ( explicit si exclusiv ca propozitii ) sunt adevarate daca si numai daca ele deriva deductiv corect din alte propozitii adevarate. Am in vedere deci demonstratia logica si nu alt inteles al "demonstratiei". Demonstratia matematica este de fapt demonstratie logica. A demonstra prin fapte, ostensiv, sau pe alta cale, nu intereseaza aici.
Se remarca faptul ca nici una dintre aceste teorii, luata izolat, nu este perfecta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Functiile Limbajului si Particularitatile lor in Universul Juridic.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. BIELTZ, P., GHEORGHIU, D., 1998, Logica juridica, Ed. Pro Transilvania, Bucuresti.
2. MIHAI, Gh., 1998, Retorica traditionala si retorici moderne, Ed. ALL, Bucuresti.
3. MCQUAIL, D., 1999, "Comunicarea", Institutul European, Iasi.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!