Sunet si fonem

Extras din referat Cum descarc?

Dincolo de continutul unui cuvant(clasa, categorii gramaticale, sensuri, semnificatii)
exista si expresia auditiva(sunete, accent, intonatie) sau vizuala(litere, pauze albe intre cuvinte, semne grafice, punctuatie).Cu studiul expresiei auditive se ocupa fonetica.
Fonetica este ramura lingvisticii care studiaza latura materiala, sonora, a limbii, prin fonetica intelegandu-se atat stiinta in sine, cat si obiectul de studiu.Ea reprezinta unul dintre nivelurile limbii, avand drept obiect de studiu semnele audibile si vizibile prin scris, cu rol in comunicare, producerea, transmiterea, receptarea si evolutia sunetelor limbajului articulat, prin aceste semne sau sunete realizandu-se vorbirea.Prin vorbire vom intelege o inlantuire de sunete articulate prin dilatarea si comprimarea succesiva a aerului inconjurator.
Scrierea sau ortografia limbii romane este fonetica, adica noteaza fiecare sunet printr-o litera.Inventarul literelor, numite "alfabet" trebuie invatat intr-o ordine precisa, numita " ordine alfabetica".
in alfabetul romanesc actual sunt mentionate in ordine 31 de litere : a,A (a); a,a (a); a,a (a); b,B (be); c,C (ce); d,D (de); e,E (e); f,F (fe); g,G (ge); h,H (ha); i,I (i); j,J (je); k,K (ca); l,L (le); m,M (me); n,N (ne); o,O (o); p,P (pe); q,Q (chiu); r,R (re); s,S (se); s,s (se); t,T (te); t,t (te); u,U (u); v,V (ve); w,W (dublu ve); x,X (ics); y,Y (igrec); z,Z (ze).
intre literele alfabetului si sunetele limbii romane nu exista o corespondenta totala.
Pentru a observa relatiile de corespondenta dintre litere si sunete se foloseste descrierea 
fonetica.Spre deosebire de literele din alfabet, literele si semnele folosite in transcrierea fonetica poarta numele de semne fonetice.
Uneori acelasi sunet este reprezentat grafic prin litere diferite(exemple : " c " - cal, casa, dar si " k " - kamikaze, Kuweit, " i " - iata, italian, dar si " y " - yola, Yonathan,etc). Un grup de litere poate reprezenta un singur sunet; astfel grupurile " che " , " chi " , " ghe" , " ghi " redau sunetul k', g' : chenar, gheata, ghiocel.Grupurile " ce ", " ci ", " ge", " gi " redau consoanele africate c, g : cerb, cires, circ, ger.
Literele a,i, redau acelasi sunet(aceeasi vocala): roman, mana, incaltat, imbracaminte.
Litera k si grupul de litere " che " , " chi " redau acelasi sunet : chimir, kilometru, chenar.
Alfabetul limbii romane este format din sapte vocale - a, a ,a, (i), e, i, o, u, dintre care 
patru (e, i, o, u ) functioneaza si ca semivocale, si douazeci si patru de consoane - b, c , d, f,
g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, s, t, t, v, w, x, y, z.
Vocalele sunt acele sunete continue care se pot rosti fara ajutorul altor sunete.
Consoanele sunt acele sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete si nu pot 
forma singure o silaba.
 2.Sunetul
Fonetica studiaza sunetele limbii in planul fizic(acustica), in planul biologic (fiziologia), in planul social, in sistemul limbii(fonologia, fonetica functionala), precum si din punct de vedere al proprietatilor fiziologice si acustice(fonetica experimentala).
in plan fizic, sunetul este miscarea vibratorie a unui elastic.Sunetele pot fi muzicale
(cu caracter de ton si ritmic - vocalele) si nemuzicale(cu caracter de zgomot si neritmic-consoanele).Sunetele vorbirii reprezinta atat tonuri, cat si zgomote sau sunete mixte. Sunetele articulate sunt fenomene fizice determinate de anumite proprietati: inaltime(ton), frecventa(numar de vibratii), variatii de inaltimi(sunete grave, profunde, joase), intensitate(depinde de energia rostirii sunetelor), durata(timpul ocupat de vibratiile sunetului), timbru(calitate care diferentiaza sunetele intre ele). 
in plan biologic , sunetele sunt produse de organe articulare comandate de creier prin reteaua de nervi Producerea sunetelor poarta numele de articulare.
Aparatul fonator uman e format din:
 -aparat respirator(diafragma, cutie toracica, plamani si trahee);
 -laringe;
 -coarde vocale;
 -glota;
 -cavitati supralaringiale;
 -cavitate faringiana
 -cavitate bucala: maxilar inferior superior, limba(apexul, respectiv varful limbii, corpul limbii si radixul, adica radacina limbii), buze(superioara si inferioara), dintii de sus, alveole, partea anterioara a palatului(prepalatul), palatul superior (zis palatul tare), valul palatului(partea moale a palatului);
 -cavitate nazala;
 -uvula(omusor).
Organele articulatorii se impart, potrivit criteriului participarii lor la articularea sunetelor, in organe active si pasive.in procesul articularii, coloana de aer fonator iese din plamani spre trahee, intalneste coardele vocale in laringe, acestea vibreaza la impulsul primit din creier prin fluxuri nervoase, iar vibratiile se transmit aerului, dand nastere fonatiunii sau vocii.Vocea umana atinge peste 2000 de vibratii pe secunda.Vocea se moduleaza in functie de obstacolele intalnite si de rezonatori.Vibratiile coardelor vocale produc sunete sonore: vocalele si consoanele sonante.in lipsa unor astfel de vibratii se produc sunetele sonore si surde.in rostirea fiecarui sunet distingem trei faze de articulatie.La explozive: implozie, inchidere si explozie. La celelalte sunete : tensiune
(organele fonatoare iau pozitii adecvate producerii sunetului respectiv), tinuta si destindere(organele fonatoare revin la pozitiile necesare producerii sunetului urmator sau la pozitia de repaus).
 Organul care percepe vorbirea este urechea, ei revenindu-i si rolul de a transforma 
mesajul sonor intr-unul nervos, preluat si transmis, identificat si prelucrat in mintea receptorului.
 Sunetele ca produse ale aparatului fonator uman sunt pronuntate diferit de vorbitori.Aceste diferente se pot percepe mai cu seama cu ajutorul unor aparate special


Fisiere in arhiva (1):

  • Sunet si fonem.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Avram Mioara, Sala Marius - Faceti cunostinta cu limba romana, Cluj, Editura Echinox, 2001.
Barbulescu Violeta - Gramatica limbii romane, Terathoyus, 1995.
Bibliografie de referinta :
Goga Mircea - Limba romana.Fonetica si fonologie, lexicologie, stilistica, Cluj, Editura Limes, 2001.
Golu Mihai, Pais-Lazarescu Mihaela. Psihologie scolara, Bucuresti, Editura Economica, 2000.
Mihut Lizica, Miuta Bianca - Fonetica si fonologie, Arad, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu ", 2005.
Radovici Maria Liliana, Ionita Luminita, Calin Valeriu, Jianu Mihaela Roxana, Fota Stela Luminita,Teodorescu Elena - Limba romana contemporana.Fonetica si fonologie, lexicologie si semantica.Extensii, Editura Arves, 2003.


Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!