O data cu dezvoltarea relatiilor sociale si cu aparitia unei forme mai evoluate a noilor moravuri impuse si reglementate de institutia feudalitatii, fondul popular eroic, barbar din literatura nu mai e pe placul noii societati feudale. Astfel, vechiul fond naturalist este inlocuit de un ideal cavaleresc, nuantat de crestinism. Contactul cu Orientul, stabilit in timpul cruciadelor, in urma ocuparii Spaniei de catre mauri, largeste universul cultural al cavalerilor, prezentandu-le noi forme de viata, noi idei poetice, produse ale unei culturi complete si rafinate, de unde reiese "gustul lor pentru rar, pentru frumos, pentru cautat sau pentru miraculosul pagan" . Legendele ciclului celtic arthurian vin sa satisfaca acest nou gust si in aceasta perioada se dezvolta poezia lirica a trubadurilor si romanul de curte, ciclul cavaleresc al "cavalerilor mesei rotunde", ciclul mistico-religios al "cavalerilor Graalului" si ciclul legendelor, unde spiritul aventurii este puternic dominat de sentimentul erotic, ca in Tristan si Isolda (romanele curtene cinstesc aventura pornita intru cinstirea imaginii femeii iubite). Aceste cicluri apar pe teritoriu britanic, dar truverii din nordul Frantei imprumuta materia epica din legendele straine, in special din legendele bretone, cu un fond si colorit celtic. Eroii si actiunile poemelor de curte nu mai sunt culese din legendele populare, ci din legendele celtice (cu Arthur, Tristan, Lancelot, Perceval), din epopeea caroligiana, din romanele antice sau cele bretone. Legenda Sfantului Graal a aparut in insulele britanice si este legata de ciclul legendelor celtice despre regele Arthur. Se povesteste ca atunci cand Lucifer s-a razvratit si fost alungat din cer, din coroana lui a cazut un agat. Piatra aceasta a calatorit mult timp prin spatiu, iar la nasterea lui Hristos a cazut pe pamant, iar din materia ei a fost facut un vas numit Graal. Victor Kernbach defineste notiunea de "graal" drept "cupa care, dupa un mit germanic, a fost facuta dintr-o piatra cazuta din cer si apoi a devenit talisman" si ne prezinta etimologia cuvantului: Graal sau Greal < engl. Grail; s-a propus si "cratella" diminutivala din latinescul "crater" - vas, cupa). S-au emis diferite presupuneri despre ceea ce inseamna cuvantul "graal". Se spune ca ar fi fost creat din cuvinte si expresii omofone ce inseamna "vas pentru amestecarea vinului cu apa", "sange adevarat" si "cornul abundentei", dar nu s-a ajuns la o parere unanima. Legenda spune ca din Graal a baut vin Hristos la Cina cea de taina si si-a ospatat ucenicii. Atunci cand Hristos a fost rastignit pe cruce, iar soldul i-a fost strapuns de un centurion cu sulita, credinciosul Iosif din Arimateea a adunat sangele Lui in acest vas. Cupa a disparut in mod misterios, iar din proorociri s-a aflat ca Graalul se va arata din nou oamenilor si isi va alege singur stapanul. Se spune ca vasul confera nemurire si tinerete vesnica celui ce reuseste sa-l priveasca, iar "cea mai mare cinste si fericire a unui cavaler este aceea de a fi pazitorul Graalului, iar pentru aceasta el trebuie sa se evidentieze prin puritate sufletesca, evlavie si vitejie" . Cavalerii protectori ai Sfantului Graal traiesc intr-un templu maret, aflat in varful unui munte din Spania si inconjurat de codrii falnici, iar cel ce este "ales" nu trebuie sa treaca nepasator pe aici, altfel riscand sa-si piarda mantuirea. T. V. Muravieva ne prezinta o povestire a legendei Sfantului Graal, dandu-ne informatii atat despre cavalerii protectori ai vasului, cat si despre viata cavalerului Parsifal. Se spune ca multi ani dupa disparitia Graalului, unui rege i s-a nascut un baiat pe nume Titurel. Acesta s-a remercat inca de mic copil prin ganduri curate si inclinatie spre credinta, iar la varsta de cincisprezece ani, un inger pogorat din cer i-a spus lui Titurel ca Graalul l-a ales drept stapan.
DRIMBA, Ovidiu, 1999, Istoria literaturii universale (vol. I), Bucuresti: Editura Saeculum I. O., Editura Vestala KERNBACH, Victor, 2004, Dictionar de mitologie generala (Mituri. Divinitati. Religii), Bucuresti: Editura Albatros MURAVIEVA, T. V., 2007, Mituri si legende celebre, Bucuresti: Editura EuroPress Group
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
