Mircea Cartarescu si Postmodernismul Romanesc

Extras din referat Cum descarc?

Se poate vorbi despre un postmodernism romanesc incepand cu actiunile intreprinse de grupurile '80, in cadrul cenaclurilor universitare. O schimbare radicala in modul de a scrie si a gandi literatura a inceput sa se simta in modul de concepere a creatiilor literare '80-iste, cu mult inainte de a se instala termenul de postmodernism in vocabularul literar sau in constiinta critica. ,,Semnele unei modificari de atitudine si mentalitate in conceperea raporturilor text-realitate, autor -  personaj" , apar -  in teorie, nu doar in practica prozei -  dupa 1979, o data cu primele texte publicate si semnate de Mircea Nedelciu, Alexandru Vlad, Stefan Agopian, Gheorghe Craciun. Daniel Vighi, Ioan Grosan, Viorel Marineasa, etc. Mircea Nedelciu semnala pentru prima data noua orientare a prozei, dificultatile generate de provocarile lansate de catre autorii cititorullui, statutul personajului este transformat, modificat, astfel cuvintele care-i sunt atribuite nu mai sunt decat confirmarea in text ale unor realitati existente in cotidian.
Inca din 1982, Gheorghe Craciun sesiza interesul manifestat de prozatorii generatiei '80 ,,fata de mecanismele generatiei si functionarii textului narativ, preocupare ce-i singulariza pe tinerii scriitori in peisajul literat al acelor ani, apropiindu-i mai curand de reprezentantii noului Roman Francez sau de proza experiementala americana". 
Desi termenul postmodernism nu apare in cadrul textelor '80-iste, in proza se resimt o serie de caracteristici ale prozei postmoderniste. Ca prima caracteristica se resimte pentru inceput o mare ,,prospetime", o ,,directete" care face sa se micsoreze distanta dintre cititor si lumea din text, noua proza ,,revine in felul ei la idealul ,,autenticist" care-i sedusese pe proustienii nostri interbelici". 
Autenticitatea prozei '80-iste este constienta unui bun demers auctorial, noul prozator detine o gama destul de variata de procedee narative, lasandu-si la vedere instrumentele, mizand pe o recastigare a valorilor umane, personaliste, expunand o noua deschidere catre real, catre autenticitatea lumii si a fiintei care (se)transcrie, folosind un nou limbaj, reinventand cuvintele in asa fel incat sa poata sa-si prezinte succint mesajul.
Pentru o intelegere mult mai clara a postmodernismului, Ion Bogdan Lefter, in cartea sa ,,Primii Postmoderni: Scoala de la Targoviste", prezinta o serie de simptome ale atitudinii postmoderne ale literaturii romane, plasand pe primul loc ,,intoarcerea autorului in text, rebiografizarea persoanelor gramaticale printr-o noua angajare existentiala, implicarea mult mai acuta in realitatea cotidiana, evitarea capcanelor ,,naivitatii", confesive, prin deconspirarea mecanismelor textuale si atingerea -  prin aceasta deconspirare -  a unui patetism mai profund". 
Prozatorii optzecisti au mizat inca de la inceput pe proza scurta si pe ,,conceptul" de text. Primul experiment romanesc postmodern l-a dezvoltat progra grupului Scolii de la Targoviste format din Radu Petrescu, Mircea Horia Sim,ionescu si Costache Olareanu, prozatori ce s-au evidentiat prin refuzul realismului de tip traditional si psihologismul modernist, ,,procedand -  in schimb -  la construirea unor spatii textuale complexe, multistratificate, in care coexista narativitatea cea mai concret-biografica, cea a ajurnalului, cu inventia viziunilor fantastice, seriozitatea celor mai fine notatii descriptive cu parodia dezlantuita, textul cu metatextul". 
Naratorul combina trasaturile perspectivei interioare cu cele exterioare, atunci cand autorul isi asuma rolul, osciland intre extradigestie si intradigestie, pretinzand o stare de omniscienta, construind si inventand situatii si stari narative, bazandu-se pe privilegiul de a fi detinatorul condeiului si ideilor, situatie ce-i ofera o competenta apreciabila. Acest tip de narator il atrage pe cititor in jurul cuvintelor, in care se intersecteaza universdul fictiv, lumea lectorului si intertextului.
Carmen Musat militeaza pentru existenta a doua forme -  variante -  de postmodernism care se diferentiaza atat prin modul de organizare, a materialului epic, cat si prin viziune, astfel putem vorbi de un postmodernism preponderent ludic, auto-ironic si parodic, caracterizat prin discontinuitate pica, expunere ostentativa a strategiilor si procedeelor narative si incalcarea sistematica a regulilor constitutive ale operei, parodiere a conventiilor literare si provocarea directa a cititorului". 
In aceasta prima clasificare, Carmen Musat il alatura pe John Bart, Italo Calvino, Thomas Pynchon, Kurt Vonnegut jr. , Donald Barthelme, Mircea Horia Simionescu, Costache Olareanu, Mircea Nedelciu, George Cusnarencu, autori reprezentativi pentru postmodernismul metafictional.
In cea de a doua varianta, Carmen Musat evidentiaza existenta unui ,,registru grav orientat catre om, intre incercarea de recuperare a imaginatiei simbolice si a viziunilor" , aceasa forma fiind incadrata intr-un postmodernism imaginar sau atropocentric. Pentru aceasta forma de modernitate, Carmen Musat pune alaturi de John Fowles, Iris Murdoch, Wiliam Styron, Milan Kundera, Mario Vargas Llosa, Michel Tournier, Radu Petrescu, Gheorghe Craciun, Mircea Cartarescu, Stefan Agopian, Simona Popescu, etc. Pe toti acesti prozatori postmodernisti ii leaga raportul senzorial pe care-l stabilesc cu realitatea inconjuratoare, si rolul care-i revine imaginii in formarea lumii fictionale.
Pornind de la constatarea ca prozatorii generatiei '80 sunt sincroni cu literatura si gandirea teoretica occidentala a epocii lor, autorul crede ca deliteraturizarea perceptiei si a discursului narativ, punerea in discutie a unor relatii de productie estetica pana acum trecute sub tacere (scris -  citit, enunt -  enuntare, autor -  narator -  personaj, limba vie -  limbaj, descriere -  povestire -  prezentare), revizuirea naturii si importantei categoriilor de ,,specie" si ,,gen" -  reconsiderarea practica a conceptiilor de ,,inventie" si ,,reprezentare", optiunea pentru text ca structura deschisa sunt probleme care apar in manifestarile acelei constiinte teoretice" .


Fisiere in arhiva (1):

  • Mircea Cartarescu si Postmodernismul Romanesc.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!