,,Acum, sa-ti spun sincer, nu-mi place sa fac frumos in arta pe care o livrez, din contra, imi place sa fac urat, sa vin cu subversiunea, problemele, scandalul. Ma intereseaza jegul, inegalitatile de putere, schizofreniile identitare, datul la gioale, toate chestiile care nu duc nicaieri sau duc la esec." Imaginarul colectiv post communism si post revolutie are un caracter specific, ceva de tranzitie prost facuta intre comunism si consumerism, de unde a rezultat o societate de un urbanism provincial. Daca scriitorii acestei generatii vor sa traiasca asa cum scriu, cu scopul de a oferi literaturii autenticitatea suprema, ei vor cauta muzele nu in Parnas, ci in ghetouri, in caminele studentesti cu gandaci, in sexualitatea afisata liber, aproape ostentativ. Adrian Schiop, asa cum afirma si in interviul pentru Scena9, refuza conceptul stilizat de arta si frumos si isi indreapta atentia spre marginal, spre subversiv. Optiunea lui e clara, frumosului cu spatiile sale igienizate i s-a dedicat destul in literatura, sa aruncam un ochi si spre mizerabilul cotidian, ca nu se stie peste ce comori valabile estetic dam. In cel mai nou roman al acestuia, Soldatii. Poveste din Ferentari, marginalul e chiar vedeta. Plasat in cel mai sarac cartier al Bucurestiului, Ferentari, romanul vorbeste despre lumea inchisa si cu propriile reguli a acestei bule atemporale din mijlocul Bucurestiului, despre manele, despre tigani, si nu in ultimul rand despre homosexualitate, nici ea de orice fel, ci cea manifestata in randul romilor. In centrul romanului se afla povestea dintre Adi, un jurnalist homosexual, ce-si face doctoratul pe manele si Alberto, un fiu al Ferentarilor, cu o sexualitate ambigua. Pentru a-si scrie teza de doctorat, Adi, personajul narator se muta in Ferentari: ,,Sa merg in crasme ieftine e parte din jobul meu, fac un doctorat de manele si de-aia stau in cartierul asta, sa ma tin aproape de obiectul muncii, ca Ferentarii au ramas singurul cartier din Bucuresti unde maneaua mai face legea, iar lumea nu se uita urat la tine daca asculti." Aceasta este prima descriere succinta a cartierului Ferentari din roman, prin intermediul careia suntem introdusi in acest plai cu flori, varianta de mahala, Ferentari. Toposul reprezentat de acest cartier, cel mai rau famat din capital, vine in sprijinul dorintei scriitorului de a ilustra marginalul. Descrierile facute cartierului nu sunt lipsite de o oarecare nuanta afectiva, ca atunci cand Adi vorbeste cu prietenul sau Atti si rememoreaza primele luni petrecute acolo dupa ce amandoi se mutasera in cartier, ,,deocamdata traiam o feerie interculturala, Bibi facandu-ne beri la sfarsitul serii, din patriotism fata de cartier sau alte motive obscure- si noi minunandu-ne de cat de minunati sunt Ferentarii si ce oameni cumsecade ii populeaza." Insa pe parcursul romanului, imaginea cartierului se nuanteaza si cititorului ii este oferita o bucata de realitate din aceasta lume. Desigur, autenticitatea faptelor trebuie permanent chestionata. In paradigma fracturista, Adrian Schiop s-a mutat in Ferentari pentru a-si primi inspiratia nemediat. Caracterul autobiografic al romanului nu este lipsit de importanta si ofera acestuia o aura aparte de autenticitate si verosimilitate, insa literatura este prin excelenta fictiune. Chiar Schiop spune atunci cand este intrebat despre cat e realitate si cat e fictiune in romanele sale, ,,Pai sunt autobiografice - doar ca eu ca om sunt banal si viata mea destul de plictisitoare. Trebuie sa le mai infloresc; smecheria, la fel ca pe vremea lui Aristotel, a ramas aceeasi, sa amesteci faptele reale cu cele inventate incat povestea sa para 100% reala " . Microcosmos aflat in mijlocul realitatii noastre cotidiene, Ferentariul are propriile principii dupa care se ghideaza si o ordine sociala bine stabilita. Spatiu marginal prin excelenta are si el insa zonele sale de marginal si o intreaga ierarhie se lasa descoperita de catre cititor prin ochii naratorului, ,,Multa lume din Centru era curioasa de Ferentari, dar putini indrazneau sa-l calce. Era, cum ar veni, terra incognita- bucurestenii aveau senzatia ca e la mama dracului, la iesirea din oras, desi era situat la doua statii de metrou de Casa Poporului" . Punctul prin care Adi ia pulsul locului e carciuma de la Zeicani, unde merge regulat. Odata cu vizitele acestuia, ne sunt prezentate si majoritatea tipologiilor ce populeaza cartierul, baietii ce baga la pacanele, smecherii, smardoii si boschetarii ce-si fac veacul printre acestia. In fruntea acestei ierarhii scociale se afla, desigur, smecherii, cei care fac legea, aceia pe care Alberto ii defineste in felul urmator: ,,smecher e ala cu bani in buzunar." Si in Soldatii, rolul acesta este indeplinit de varul lui Alberto, Borcan. In continuarea smecherilor vin bagabontii, cei ce stau pe langa smecheri, dar carora le lipseste puterea din buzunar. La coada acestui lant se afla boschetarii si drogatii. Portretul realizat unui boschetar ofera si o schema clara a valorilor apreciate in Ferentari: ,,un hot semiboschetar pe care il stiam dinainte, un fost heroinoman de 40 de ani, care traia furand chinezarii de la tarabele din Piata Rahova. Un amarat deci, tratat de sus de clientii barului, si asta nu pentru ca statuse prin puscarii, ci fiindca nu tinea firma sus- mirosea a saracie si ratare, fusese parasit de nevasta si pe deasupra bea pana cadea sub masa, cum fac fostii drogati."
Bibliografie primara Schiop, Adrian, Soldatii. Poveste din Ferentari, Editura Polirom, Bucuresti, 2014 Bibliografie secundara Dosarul ,,Bilantul douamiismului", in revista ,,Vatra", nr.3/2009; Chiruta, Razvan, Adrian Schiop: ,,Am terminat teza de doctorat despre manele. Deci gata, m-am scos, sunt doctor",http://www.filit-iasi.ro/adrian-schiop-terminat-teza-de-doctorat-despre-manele-deci-gata-m-scos-sunt-doctor/ , accesat in data de 29. 05. 2018. Dulamita, Ionut, Adrian Schiop: ,, Imi place sa vin cu subversiunea, problemele, scandalul", https://www.scena9.ro/article/interviu-adi-schiop , accesat in data de 29.05.2018.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
