Programare Graph

MEMORIU EXPLICATIV

Unit-ul standard Graph implementeaza un numar de subprograme axate spre prelucrari grafie. Programele care utilizeaza subprogramele destinate prelocrarilor grafice trebuie sa contina directiva Uses Graph.

Subprogramele Graph pot fi clasificate astfel:

- Initializarea modului grafic;

- Tratarea erorilor grafice;

- Definiri de ferestre si pagini;

- Subprograme orientate spre puncte:

- Subprograme orientate spre linii;

- Subprograme orientate spre arcuri, cercuri si alte curbe;

- Subprograme orientate spre poligoane si hasurari;

- Subprograme orientate spre salvarea imaginilor;

- Subprograme orientate spre texte;

- Defini de culori si palete.

În acceptiunea Unit-ului Graph, coltul stanga sus al ecranului graifc are coordonatele (0, 0). Valorile X sau coloanele cresc spre dreapta. Valoriile Z sau liniile cresc în jos.

În Unit-ul Graph este folosita notiunea de pointer actual (curent)

Pointeru actual este similar cursorului din modul text, cu deosebirea ca acest pointer nu este vizibil. Monitorul unui calculator afiseaza o imagine formate din puncte independente, numite pixeli. Fiecare pixel are o culoare si o luminiozitate propie, independenta de culoare si luminiozitatea celorlalti.

Imaginea afisata de monitor este formata dintr-un numar oarecare de linii si coloane.

Cu cât numarul delinii si coloane este mai mare cu atât calitatea imaginii obtinute este mai ridicata. Spunem ca un monitor cu o rezolutie de 640 / 480 pixeli este mai bun decât un monitor de 320 / 200.

Monitorul poate afisa litere, cifre si semne speciale cât si portrete, peisase, grafice de fonctii, desene, etc. Pentru aceasta nu are nici oimportamta daca imaginea afisata reprezinta o poza sau un text. Din punctul de vedere al calculatorului situatia se prezinta cu totul altfel. Monitorul nu trebuie decât sa preia si sa afiseze o imagine deja construita, pe când calculatorul trebuie sa gestioneze individual fiecar pixel care compune imaginea. Pentru o imagine formata din 640 / 480 pixeli aceasta înseamna 307.200 pixeli si deci un necesar de memorie considerabila. Din acest motiv primele calculoatoare personale permiteau folosirea exclusiva a modului text. Calculatoarele posedau o compunenta numita placa grafica (sau interfata video), componenta în sarcina careia cade gestionare memoriei video si controlo monitorului. Aceste placi grafice au avut o evolutie notabila în timp.

Unit-ul Graph pune la dispozitia utilizatorului o biblioteca grafica cu peste 50 de rutine, ce variaza de la subprogramele de nivel înalt, ca SetWiewPort, Circle,

Bar3d, Drawpolz, la suprograme orientate pe operatii de biti, cum ar fi Getlmage si Putlmage. Sunt suportate diferite tipuri de linii si modele de hasurare, precum si mai multe tipuri de caractere, ce pot fi marite, aliniate si orientate orizontal sau vertical. Prin intermediul acestor rutine este posibila construirea unei aplicatii sofisticate, fiind posibila programarea independenta de interfata grafica folosita de calculatorul pe care se va executa aplicatia respectiva.