Javascript

I. Introducere

Limbajul JavaScript a fost introdus prima data in versiunea 2.0 a cunoscutului browser Netscape Navigator, intr-un efort al firmei Netscape de a extinde functionalitatea acestuia, oferind un limbaj de programare care poate fi plasat in interiorul paginilor web. Fondatorii sai au fost firmele Netscape si Sun Microsystems. JavaScript este un limbaj client-side inspirat din limbajul Java, menit sa ofere utilizatorilor si creatorilor de site-uri web, pagini web particularizate, validarea datelor (la client) inainte de a fi trimise la server (reducand astfel traficul pe retea), pagini generate dinamic, acces la elementele unui document html si totodata la elementele ferestrei navigatorului intr-un stil specific programarii orientate obiect, etc. JavaScript este un limbaj scriptural. Programele scrise intr-un limbaj scriptural se numesc scripturi. Scripturile sunt programe care nu sunt compilate ci interpretate linie cu linie in timp ce aplicatia ruleaza. JavaScript este un limbaj orientat obiect: intregul document html este privit ca si o colectie de obiecte (forme, butoane, textbox-uri, checkbox-uri, imagini, etc.) care pot fi referite prin numele lor. JavaScript este un limbaj orientat pe evenimente: JavaScript reactioneaza la diferitele evenimente care au loc asupra formei (click-uri pe butoane, introducere de text, etc.). Fiindca este inspirat din limbajul Java, JavaScript este independent de platforma si sigur (secure) - nu poate citi sau scrie date din/in nici un alt fisier de pe server (decat documentul in sine): principiul "sand-box" -.

II. Elemente de baza

JavaScript mosteneste de la Java tipurile de date, operatorii, structura generala a unui program, sintaxa instructiunilor, aspecte legate de securitate. JavaScript este un limbaj orientat-obiect. In JavaScript exista obiecte predefinite, dar se pot defini si obiecte noi. JavaScript importa de la Java clasele String, Math si Date si pe langa acestea mai are definite obiectele specifice browserului (navigator, window, location, history, document).

JavaScript v1.3, ultima versiune, mai are in plus niste clase predefinite: Array, Boolean, Number, RegExp si Function.

II.1. Valori, variabile si literali

In JavaScript exista urmatoarele tipuri de valori (literali):

- Numerele in JavaScript sunt de doua tipuri: numere intregi reprezentate in bazele 2, 8 si 16 (2, 300, 567, 045, 0x4AB4, ) si numere reale (3.1415, 12, -123.4E30, -1.3e-3, )

- Boolean: doar doua valori, true si false

- null este o valoare nedefinita

- undefined: o proprietate de nivel superior poate avea valoarea undefined

- NaN: Not a Number

- String: 'ceva', "alceva", "znet", etc. Pentru orice literal de tip string se pot folosi metodele clasei String. JavaScript converteste automat literalul intr-un obiect String temporar, apeleaza metoda respectiva, iar apoi elibereaza obiectul; de exemplu, putem scrie ceva de genul "sir".length pentru a afla lungimea stringului "sir".

- Vectori: literalii de tip vector sunt liste de zero sau mai multe expresii inchise intre paranteze drepte ([]), fiecare reprezentand un element din vector. Exemple:

animal = ["cat", , ,"mouse", 'rabbit', 'dog'] - va avea numarul de elemente egal cu 6.

- Literalii de tip Obiect sunt liste de zero sau mai multe perechi (nume proprietate, valoare asociata) inchise in interiorul acoladelor ({}). Exemple de literali de tip obiect:

car = {myCar: "Saturn", getCar: CarTypes("Honda"), special: 1}

este un obiect cu doua proprietati (myCar de tip string si special de tip intreg) si o metoda (CarTypes).