Simbolismul Alexandru Macedonski și George Bacovia

Cuprins referat

Capitolul 1
SIMBOLISMUL - CURENT AVANGARDIST

1.1 Simbolismul - scurta prezentare pag. 3
1.2 Simbolismul european pag. 3
1.3 Simbolismul romanesc pag. 4

Capitolul 2
ALEXANDRU MACEDONSKI- PRIMUL SIMBOLIST ROMAN

2.1 Inceputul vietii pag. 5
2.3 Drumul spre poezie pag. 5
2.3 Orientarea catre simbolism pag. 6
2.5 Greseala si consecintele pag. 6
2.4 Sfarsitul vietii pag. 7

Capitolul 3
GEORGE BACOVIA - POETUL ATIPIC

3.1 Inceputul vietii si descifrarea pseudonimului pag. 8
3.2 Studiile si inceputul literar pag. 8
3.3 Sfarsitul vietii pag. 9

BIBLIOGRAFIE pag. 10

Extras din referat

Simbolismul este curentul literar care a aparut in Franta ca o reactie impotriva miscarilor literare numite romantism retoric sau decadent, parnasianism si naturalism. Numele simbolismului a fost imprumutat dintr-un celebru articol-manifest (Le symbolisme), publicat la sfarsitul anului 1886 de catre Jean Moreas, care a fost considerat initiatorul miscarii literare. In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat ,,simbolista" si in fruntea careiei s-a gasit poetul Stephane Mallarme. Tot atunci, Rene Ghil infiinteaza scoala ,,simbolist-armonista", devenita apoi ,,filozofico-instrumentista". Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire. Ei si-au luat, in semn de sfidare, numele de ,,decadenti". Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud, Tristan Corbiere si Jules Laforgue. Acesti poeti si multi altii incepusera sa scrie cu mult inainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat. Astfel, elemente ale curentului simbolist au luat nastere nu in 1886, ci mult mai devreme, cuprinzandu-i pe toti poetii de orietare antiparnasiana, uniti in efortul de a descoperi esenta poeziei.
Simbolismul literar s-a manifestat sincronic cu cel pictural si muzical, realizandu-se un veritabil sincretism al artelor moderne. In pictura, curentul simbolist a fost marcat de afirmarea impresionistilor si a postimpresionistilor universali si nationali precum: Eduard Mant, Edgar Degas, P.A. Renoir, Paul Cezanne, Henri Matisse, Vincent van Gogh. Dintre pictorii nosti, cei mai importanti sunt: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman. Simbolismul s-a manifestat si in muzica, impunand compozitori precum: Johaness Bramhs, BeDrich Smetana, Manuel de Falla, Edvard Grieg, Charles Gounod, J. Massenet, Claude Debussy, iar dintre cei nationali - Gherorghe Dima si Ciprian Porumbescu.

1.2 SIMBOLISMUL EUROPEAN

Charles Baudelaire este considerat precursorul simbolismului francez, prin poemul Corespunderi. Versurile din Florile raului exprima drama omului modern, obsedat de ideea mortii. Cultiva forta de sugestie, armonia si sinestizia. In poezia europeana, Maeterlinck este cel care a cultivat, cu mai multa perseverenta, misterul.
Simbolistii si, in general, poetii noii tendinte in care se amesteca si influente parnasiane sau chiar neoclasice (de tip Moreas) cultiva o serie de teme romantice, atractia exoticului, de pilda, insa cele mai frecvente raman motivele melancoliei, tristetii si crizei sufletesti ; poezia lor aduce sugestia unor teritorii sufletesti obscure, neexprimate inca si greu de exprimat, a starilor de spirit nehotarate, incerte, a vagului, nervii, astenia, pozele lor mimeaza uneori ipostaze romantice (damnarea, fantasticul, rituri initiatice de tip infernal), insa acestea sunt dublate de un scepticism secret, de constiinta unei velnice imposibilitati, ca un blestem al gestului mereu neterminat. 

1.3 SIMBOLISMUL ROMANESC

Simbolismul romanesc a avut doi mari reprezentanti: Alexandru Macedonski si George Bacovia. Alti simbolisti notabili au fost: Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Elena Figaro. 
Spre deosebire de simbolismul francez, cel romanesc nu s-a opus parnasianismului, ci l-a integrat, astfel in rodeluirile lui Alexandru Macedonski, coexistand elemente preluate din ambelel curente.Cercetatorii curentului cultural considera ca exista doua etape in simbolismul romanesc, una ampla, intre 1880-1914 si cealalta mai succinta, intre 1914-1920. Asadar, simbolismul autohton a parcusr o perioada de patru decenii in care, datorita acestui curent, s-a innoit poezia romaneasca. Simbolistii considera ca limbajul poetic se bazeaza pe sugestia sonora a cuvintelor si pe corespondentele secrete intre idee si forma acusticp sub care ea apare; astfel, pentru simbolistul francez Stephane Mallarme, pozeia trebuie sa fie capabila sa sugereze cititorului sentimentele si, mai ales, senzetiile traite de autor: "A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem, placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul." 
Simbolisii selecteaza din lexic cuvinetele cele mai melodioase si mai muzicale, capabile sa sugereze trairile acestora. Alexandru Macedonski susstine ca "arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii", iar poetul francez Paul Verlaine lanseaza ideea binecunoscuta: "Muzica inainte de toate!"
Simbolistii au modificatsi versificatia, pentru ca au renuntat la rimele traditionale si au introdus versul liber. Macedonski este primul poet roman care a publicat, in 1890, creatii in versuri libere, fara rima si fara ritm. Ulterior, el arenuntat la aceasta formula prozodica, considerand ca poezia neversificata se apropie prea mult de proza ritmata. Alti poeti simbolisti au continuat sa cultive versul alb, precum Ovid Densusuianu sau Ion Minulescu, acesta din urma cazand in exces si intr-un retorism pretios si grandilocvent.
Universul simbolist s-a remarcat prin urmatoarele teme si motive lirice: motivul citadin al orasului sau al targului provincial, ale caror monotonie si viata mediocra rpovoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase (spatii orientale sau utopice); tema marii plecari, conceputa ca o calatorie eterna spre necunsocut; tema naturii, receptata nu ca peusaj exterior, ci ca stare sufleteasca; motivul ploii si al toamnei, care apare in mod constant la toti simbolistii; motivul iubirii intelese nu ca implinire ideala, ci resimtite ca nevorza; motivul instrumentelor muzicale care acompaniaza melancolia sufleteasca si exprima emotii grave (vioara, mandolina, harfa) ori violente (fluierul, fanfara); motivul solitudinii fiintei, care desinde din poezia romantica. In simbolism, imaginea singuratatii isi pierde grandoarea, devenind elegiaca si intima. Efectele ei sunt melancolia si ,,spleen"-ul, un amestec de tristete, dezolare si plictiseala profunda. Spleen-ul simbolist a fost exprimat, prima oara in literatura universala, de Charles Baudelaire, iar la noi, de Stefan Petica, Traian Metescu si, mai ales, de Geroge Bacovia.

Fisiere in arhiva (1):

 Simbolismul Alexandru Macedonski si Geroge Bacovia.doc