Ion Luca Caragiale s-a dovedit, in aceeasi masura, un exceptional creator atat in registrul comic, cat si in cel tragic, prima insusire artistica demonstrand-o in comediile sale in Momente si schite, iar pe cea de-a doua in drama Napasta si in nuvelistica de factura psihologica cu certe influente naturaliste. Inca din studiul estetic Comediile d-lui Caragiale, publicat la numai un an de la reprezentarea Scrisorii pierdute (13 noiembrie 1884), Maiorescu il aseaza valoric in galeria scriitorilor clasici.
Criticul interbelic Pompiliu Constantinescu a impartit tipurile comice din teatrul caraliegesc in noua clase tipologice : incornoratul (barbatul inselat): jupan Dumitrache, venerabilul Trahanache, Cracanel; junele prim (amorezul) : Chiriac, Rica Venturiano, Stefan Tipatescu, Nae Girimea; cocheta adulterina (femeia infidela) : Zita, Veta, Zoe, Didina, Mita Baston; politicianul demagog : Nae Catavencu, Agamita Dandanache, Farfuridi; cetateanul alegator : Conu Leonida, cetateanul turmentat; functionarul reprezentat prin diferiti candidati; confidentul : coana Efimita; raisonneurul : Nae Ipingescu, Branzovenescu; servitorul, functionarul public : poilitaiul Ghita Pristanda.
Pe baza subiectului piesei de teatru studiate,O scrisoare pierduta dezvaluie mecanismul producerii unei farse electorale, datorate absentei responsabilitatii civice din constiinta clasei politice romanesti de la sfarsitul sec. al XX lea.
Compozitia riguroasa a piesei de teatru, care este asigurata prin trei procedee : repetitia (interventia reluata de cetateanul turmentat), evolutia inversa a conflictului (prin rasturnarile spectaculoase de situatii) si interferenta seriilor de personaje (af late in opozitie de interese). Personajele comice ale lui Caragiale sunt veritabile caractere avand o dominanta psihocomportamentala si fiind puse in situatii conflictuale tipice.
Comedia O scrisoare pierduta este opera dramaturgiei romanesti actiunea se petrece in 1883 in preajma alegerilor pentru Adunarea Constitutionala, care avea ca scop alcatuirea unei noi camere a deputatilor. Aceasta urma sa ia in discutie modificarile de la Constitutia de la 1866. Momentul ales pentru actiunea piesei este unul de mare agitatie atat pentru opinia publica, pentru alegeri cat si pentru partidele politice.
Subiectul prezinta intamplarile dintr-un orasel de munte, capitala de judet, cu numai cateva zile inainte de alegeri. La putere se afla Partidul Liberal al carei organizatie locala trebuia sa isi propuna candidatul trimis nu rareori din capitala.
Zaharia Trahanache, presedintele alegerilor stie acest lucru si nu are ambitii pentru propriia-i persoana. Stapan pe situatie locala l-ar sprijinii pe Farfuridi dar in nici un caz nu l-ar promova pe Catavencu si el membru al partidului de guvernamant, deoarece crease o dezidenta in partid prin grupul dascalimii de natura sa compromita auoritatea lui Trahanache.
Datorita ambitiei sale ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
