Maria, regina României

Extras din referat Cum descarc?

Derivata din geografie, geopolitica s-a nascut din necesitati utilitare, extinzandu-si treptat sfera de cunoastere asupra intregului Pamant. Prin extinderea comertului international si deschiderea de noi piete comerciale, la inceputul epocii moderne geografia a devenit un element esential in procesul de cunoastere a lumii, pentru ca, mai tarziu, sa devina chiar un argument indispensabil rezolvarii conflictelor militare.
In viziunea lui Ratzel, statul era conceput ca un organism viu ale carui particularitati depind pe de o parte de caracteristicile poporului, iar pe de alta de cele ale teritoriului, rolul determinant revenindu-le celor din urma. Intre aceste particularitati,cele mai importante sunt suprafata, pozitia geografica, relieful, vegetatia si apele etc. Rezulta de aici deosebirea fundamentala dintre geopolitica si geografie. Prima urmareste sa surprinda miscarea, o anume evolutie, dinamica statelor si a raporturilor dintre state, in timp ce geografia descrie mai mult conditiile naturale ale mediului fizic.
Geograful roman cu cele mai sistematice preocupari de geopolitica din perioada interbelica, Ion Conea, cita la randul sau pozitia autorilor germani Hennig si Korholtz in aceasta privinta: ,,Sa fie bine stabilit ca geopolitica si geografia politica nu e unul si acelasi lucru, desi aceste discipline au o sumedenie de puncte de contact. Geografia politica se ocupa cu aspectul si impartirea politica a statelor intr-un moment dat, asadar cu o permanenta, pe cata vreme geopolitica se ocupa cu miscarile din procesul de devenire a statelor, miscari care duc la transformarea, inlocuirea sau deplasarea starilor celor in fiinta la un moment dat, cu acestea si cu rezultatele lor. Geografia politica da instantanee, imagini ale unei stari de moment, la fel cu cliseele fotografice. Geopolitica, dimpotriva, ne prezinta ca si un film, forte si puteri in desfasurare".
Altfel spus, geografia politica este o geografie descriptiva a statelor, pe cand geopolitica este o geografie dinamica, a statelor in miscare. Geopolitica este interesata de cerintele spatiale ale statului, in timp de geografia politica se ocupa numai cu conditiile spatiale ale acestuia. Geografia politica descrie si analizeaza, in timp ce geopolitica anticipeaza functionarea lumii intr-o anumita logica.
Analiza realitatii/fenomenului geopolitic cu metode si tehnici proprii istoricului conduce la concluzia ca acesta a aparut in campul relatiilor internationale din momentul in care un stat a avut interesul si forta necesara sa-si impuna suveranitatea sau controlul in alte zone geografice apropiate sau mai departate de spatiul pe care s-a constituit ca entitate politica de sine statatoare. Fenomenul a fost sesizat si observat inca de la inceputurile manifestarii lui in viata popoarelor antice, dar nu s-a constituit in disciplina/stiinta decat foarte tarziu, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul veacului urmator.
De remarcat faptul ca, in ceea ce priveste teoria geopolitica, opiniile referitoare la definirea fenomenului/realitatii, la interpretarea si mai ales la prognozarea evolutiei sale sunt extrem de diverse si imbraca intreg registrul de la concordanta pana la contradictii si negare de sensuri. Acest aspect prezent in dezbaterile si lucrarile de geopolitica a condus de multe ori nu la clarificarea acelui segment al relatiilor dintre state sau alti actori, care este geopolitica, ci la sporirea confuziei.
Confuzia cea mai des intalnita este generata de semnul egalitatii care se pune intre teoria geopolitica pe de-o parte si propaganda care are ca suport informatia si cartografia geopolitica pe de alta parte. Acest lucru a avut consecinte grave pentru evolutia teoriei geopoliticii, deoarece timp de mai multe decenii dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial aceasta a fost marginalizata sau chiar interzisa. O destinatie neta intre teoria geopolitica si cartografia geopolitica de propaganda este absolut necesara.
Nevoia unei reflectii teoretice si metodologice asupra geopoliticii si geostrategiei se impune astazi cu tot mai mare acuitate dim mai multe motive. Cresterea in complexitate si dinamism a vietii internationale contemporane a determinat si multiplicarea perspectivelor de analiza. Nu de putine ori s-a apelat la paradigmele geopolitice pentru a se mari plaja de explicatii a cauzelor care au condus la aparitia unor fenomene si procese care au complicat mediul international. Nu mai surprinde astazi faptul ca numarul de studii, analize, lucrari si alte ,,produse" specifice geopoliticii si geostrategiei a ajuns la cifre de ordinul milioanelor. O simpla operatie de cautare pe ,,Google" a cuvintului geopolitica ne arata ca pentru limba engleza sunt 2 900 000 de referinte, 2 050 000 pentru limba engleza, 124000 pentru limba rusa si peste 35 000 pentru limba romana.
Cu toate sincopele si poticnelile inerente unei dezvoltarii teoretice si practic-aplicative, geopolitica a cunoscut o permanenta acumulare atit la nivel conceptual cat si al pradigmelor. Daca in deceniile sapte si opt geopolitica si geostrategia erau, cu putine nuantari, vazute la fel ca in perioada lor de maxima afirmare ca discipline care studiaza impactul mediului fizico-geografic asupra politicii statelor astazi, o abordare atit de simpla si determinist mecanicista nu mai este posibila. Anii '80 si '90 ai veacului trecut au marcat o perioada de autoreflectie a acestor discipline si geopolitica a facut saltul catre neoclasic (Critical geopolitics) devenind, prin noile sale paradigme, una dintre disciplinele care studiaza si analizeaza relatiile internationale contemporane. 
Geopolitica a avut o evolutie care, in mare masura, a fost determinata de nivelul dezvoltarii cunoasterii in domeniul disciplinelor socio-umane cit si de conceptiile filozofice si politice care au dominat la un moment dat lumea stiinsifica, academica, politica, diplomatica si nu in ultimul rind opinia publica.
Geopolitica prin metodele sale de analiza poate sa dea raspuns la intrebarea de ce un actor intra in raporturi de rivalitate intr-un spatiu geografic/virtual si de ce isi manifesta dezinteresul pentru un altul. Geostrategia va raspunde intotdeauna la intrebarea prin ce mijloace(strategii) actorul isi poate realiza interesul in acel spatiu. Astazi sunt folosite o gama larga de strategii de la cele militare pina la cele economice, imagologice sau diplomatice.
Geopolitica este mai intai o realitate, un tip aparte de comportament al actorilor in mediul international si apoi o reprezentare a acelei realitati care prin operationalizare poate sa devina si metoda/instrument de analiza a relatiilor internationale.

Fisiere in arhiva (1):

 Maria, regina Romaniei.docx

Bibliografie

1. Maria, R (2004). Jurnal de Razboi 1916-1917 -  Vol I. Humanias. Bucuresti
2. Maria, R (2004). Jurnal de Razboi 1917-1918 -  Vol 2. Humanias. Bucuresti
3. Crisan, C. (2014). Leadership. Bucuresti.
4. Regina Maria a Romaniei, disponibil pe https://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page
5. Bodocan, V., Geografie politica, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1997