Latinitate și Dacism

Extras din referat Cum descarc?

Una dintre cele mai dezbatute probleme din istoriografia romaneasca, problema care de fapt indica insusi drumul parcurs de aceasta, este problema originilor. Situatia este fireasca pentru un popor cu o veche, dar, in acelasi timp, enigmatica atestare, cu o limba care se revendica de la Roma, dar cu relativ tarzii organizari statale. Originea poporului si a limbii romane a fost si ramane un subiect controversat, care a dezvoltat in timp doua mituri nationale din punct de vedere cultural, cel al latinitatii si al dacismului. 
Latinitatea, dacismul, ruralitatea, poetul national au, pentru cultura noastra, valoare de mituri intemeietoare, iar influenta lor la nivel popular e inca puternica. Latinitatea si dacismul sunt concepte ce reprezinta temelia limbii si a poporului roman. Latinitatea este un termen ce face referire la caracterul, originea latina a unui neam, iar dacismul este un curent ideologic autohton ce exprima un ansamblu de caractere specifice dacilor.Ambele curente ideologice s-au nascut datorita faptului ca s-a incercat, de veacuri sa se stabileasca originea poporului roman. Ideea originii latine atrage prin prestigiul istoric al Imperiului Roman(calitati militare si politice, puterea), dar si a limbii latine, aflata timp de secole la temelia culturii europene . ,,Aceasta mitologie a originilor s-a manifestat la noi foarte intens pentru ca ea compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din jur", afirma istoricul Lucian Boia. ,,Ea a reprezentat o solutie pentru a ridica spatiul romanesc la o noblete a originilor. Mitul fondator al latinitatii a fost consacrat de Scoala Ardeleana in secolul XVIII. De aici s-a ajuns la ideea ca sintem nu numai descendenti ai romanilor, ci continuatori ai istoriei acestora." 
In mitologia originilor romanesti, romanii au un concurent puternic: dacii. Popularitatea dacismului este explicabila prin eroismul de care au dat dovada geto-dacii si prin misterul unei civilizatii prea putin cunoscute , dar si prin fascinatia arhaicului. ,,Celalalt mit al originilor noastre se refera la intoarcerea spre zona autohtona, raportarea la daci ca stramosi ai nostri. Ca si in cazul romanilor, privirea aceasta insistenta spre trecut a aparut din dorinta de a ridica in rang un prezent nesatisfacator", este de parere Lucian Boia. 
Numeroase personalitati : D. Cantemir, C-tin Cantacuzino, cronicari moldoveni, reprezentanti ai Scolii Ardelene si ai generatiei pasoptiste, filosofi si istorici au sustinut caracterul latin sau caracterul dacic, fiind atrasi de anumite trasaturi ale acestor concepte, dar poporul nostru nu este pe deplin latin sau dacic, ci este o sinteza intre cele doua, realizata printr-un proces istoric de mari proportii si cu uriase consecinte, o mutatie social-politica si organizatorica structurala, in care se remarca totodata si particularitatile sale, legate de locul, timpul si baza etnica pe carea ea s-a altoit.
Din punct de vedere stiintific, privind geneza etnolingvistica romaneasca, s-au dezvoltat trei teorii:teoria nord-dunareana( D.Cantemir, P.Maior, B.P.Hasdeu), teoria originii nord si sud dunarene( N.Iorga, Al. Rosetti, A.D.Xenopol, S. Puscariu) si teoria nord-dunareana sau imigrationista ( F.R. Sulzer, Robert Roessler). Teoria imigrationista se evidentiaza prin caracterul politic al afirmatiilor unor cercetatori straini care afirma ca ungurii si sasii au asigurat stabilitatea teritoriilor de la nord de Dunare.Cea de-a doua, in opozitie cu aceasta, sustine ideea unitatii si continuitatii poporului in teritoriul precizat datorita romanizarii.Astfel, Dunarea nu reprezinta o bariera lingvistica si etnica, ci doar o granita administrativa. Teoria nord-dunareana are doar rol istoric, ea nebeneficiind de o demonstratie stiintifica deosebit de convingatoare.
Primul carturar roman care a scris despre originea latina, despre unitatea de neam si limba a tuturor romanilor a fost Nicolaus Olahus (1493-1568). Olahus a vorbit Europei intregi, in limba latina, despre latinitatea romanilor, despre unitatea lor de neam si de limba ,,intr-o perioada cand in Tara Romaneasca se facea cu preponderenta cultura de expresie slavona, de pilda, prin Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, iar in Moldova, Macarie, Eftimie si Azarie isi redactau cronicile in aceeasi ,,limba stapanitoare-boiereasca".
Etnogeneza romana a fost una dintre preocuparile majore ale primilor nostri cronicari, care vorbesc despre originile noastre romane, nementionand existenta elementului dac.Grigore Ureche nota in << Letopisetul Tarii Moldovei >> : "Rumanii, cati sa afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag ". Tot el demonstreaza si latinitatea limbii romane, intr-un capitol consacrat special acestei probleme, intitulat ,,Pentru limba noastra moldoveneasca", pentru care conchide cu mandrie ca ,, de la Rim (Roma) ne tragem; si cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul". Pentru a-si convinge cititorii de acest adevar, el da o proba de etimologii latine : ,,...de la rimleni, ce le zicem latini, paine, ei zic panis, gaina...ei zic galina, muierea...mulier [...] si altele multe din limba latina, ca de n-am socoti pre amanuntul, toate le-am intelege." Ureche face o noua remarca despre unitatea de origine a moldovenilor si muntenilor: ,,Letopisetele latinesti" scriu despre Moldova si Muntenia ,,ca au fostu un loc si o tara". Ideea romanitatii si unitatii de neam si de limba a romanilor, care se afla in centrul cronicii lui Ureche, va fi de acum incolo permanenta in istoriografia umanista.
Miron Costin, succesorul intelectual al lui Ureche, aduce probe noi si vorbeste cu si mai mult entuziasm, atat de originea poporului, cat si a limbii. Problemei originilor Miron Costin ii consacra o lucrare aparte - De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor (1686). Aceasta monografie istorica reprezinta prima sinteza a constiintei autohtone a latinitatii si unitatii romanilor, prezenta in traditia populara si in elementele carturaresti, si bazata pe documente din istoriografia umanista a epocii. 
Spre deosebire de Grigore Ureche, care vorbeste numai despre moldoveni, Miron Costin vede lucrurile mult mai larg. El este cel dintai dintre carturarii romani care cerceteaza originile neamului intreg: ,,Biruit-au gandul sa ma apucu de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie suntu lacuitorii tarii noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti si romanii din tarile unguresti, cum s-au pomenit mai sus, ca toti un neam si odata descalecati suntu" Carturarul este indemnat de sentimentul de datorie spre a inlatura ,,lipsa de stiinta inceputului acestei tari" si pentru a scoate la lumina adevarul, mai ales ca ,,o sama de scriitori" s-au nevoit sa ,,infunde cu mare ocara" neamul romanesc. Miron Costin, realizeaza o sinteza a schemei structurii limbii romane : ,,Unde trebuia sa fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu in loc de meus, asa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus - indzierul. Unele cuvinte au ramas chiar intregi : barba - barba, asa si luna, iar altele foarte mici deosebiri. In plus s-au mai adaugat mai tarziu si putine cuvinte unguresti. In sfarsit, luandu-se cele sfinte de la sarbi, s-au adaugat si putine cuvinte slavonesti."
In Tara Romaneasca ideea latinitatii, unitatii de neam si de limba a romanilor este promovata de Constantin Cantacuzino (1640-1716) in cronica sa ,,Istoria Tarii Rumanesti". In Predoslovie, asemeni istoricilor umanisti, carturarul face critica izvoarelor, vorbind de insuficienta datelor prezentate de letopisetul intern, despre lipsa hrisoavelor si contradictiile traditiilor populare. Cunoscand cronica lui Grigore Ureche si interpolarile lui Simion Dascalul, Constantin Cantacuzino nu poate trece peste acele ,,basne", fara sa ia apararea neamului de ,,ocara" adusa: ,,... am cetit de pogorarea si ijderenia, adecate-cum ar fi fost dintr-acei talhari si furi ce au fost adus Laslau craiu... Ci nu stiu cu ce indrazneala si cu ce nerusinare, acela ce va fi scris intai o va fi facut". Cu argumente istorice, carturarul combate teoria strecurata in cronica lui Grigore Ureche, invocand inca o data latininitatea si unitatea romanilor: ,,Iai nostri de toti cati sunt rumani (...) toti acestia dintr-o fantana au izvorat si cura".


Fisiere in arhiva (1):

  • Latinitate si Dacism.doc

Imagini din acest referat Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un cod promo pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare și codul promo. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi e-mail-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:


* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!