Incidențe ale expresionalismului în opera lui Lucian Blaga

Cuprins referat Cum descarc?

1.Influenta expresionismului european asupra celui roman 2
2.Sinteza operei blagiene- Lucian Blaga si estetizarea expresionismului 5 
3.Rolul operei lui Lucian Blaga in literatura romana 10
Bibliografie.

Extras din referat Cum descarc?

In literatura, expresionismul este adesea considerat o revolta impotriva realismului sau naturalismului, o cautare a unei realitati psihologice sau spirituale, iar nu o inregistrare a unor evenimente exterioare surprinse in secventa lor logica. In roman, termenul este leagat de operele lui Franz Kafka sau James Joyce (vezi: tehnica fluxului constiintei, stream of consciousness). In teatru, August Strindberg este considerat un precursor al miscarii expresioniste, desi termenul poate fi aplicat unui grup de dramaturgi germani din primele decenii ale secolului al XX-lea, incluzand pe Georg Kaiser, Ernst Toller si Frank Wedekind. Opera lor este caracterizata de o bizara distorsionare a realului. Alti dramaturgi, desi nu erau afiliati curentului, au scris opere cu tenta expresionista, de exemplu Karel Capek in R.U.R. (1921) si Eugene O'Neill in Imparatul Jones (1921). Miscarea, desi a durat putin timp, a dat un avant substantial modernizarii teatrului european.
Numeroase opere literare romanesti au intrat in atingere cu expresionismul. Astfel, majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui Lucian Blaga pot fi afiliate acestui curent. Un alt exemplu ar putea fi piesa lui Mihai Saulescu, Saptamana luminata. Opera ,,Saptamana luminata" de Nicolae Branzeu pe un libret de Constantin Pavel dupa piesa lui Mihai Saulescu; cu premiera in 1943 la Opera Romana din Bucuresti. Aceasta din urma poate fi considerata prima opera romaneasca de orientare expresionista; ea reliefeaza un tragism rascolitor, realizat cu o maiestrie uimitoare. Din nefericire, dupa 1990, nicio Opera din tara nu a inscris-o in repertoriul ei.
Expresionismul german a avut ,,ecouri" pozitive in literatura romana si unii dintre cei mai de seama scriitori romani din epoca moderna sunt, in acelasi timp, si reprezentanti de prima importanta ai expresionismului in manifestarile sale autohtone. Este destul sa pomenim aici numele transilvanenilor Lucian Blaga si Aron Cotrus. Si nu este intamplator faptul ca cei doi ilustri reprezentanti ai lirismului romanesc sunt din Transilvania deoarece aceasta provincie istorica, mai mult decat celelalte, a fost privilegiata, cel putin din acest punct de vedere, din cauza apropierii ei, prin apartenenta sa indelungata la imperiul austro-ungar, de spatiul cultural occidental. Iar cu expresionismul german atat Lucian Blaga cat si Aron Cotrus, prin canale diferite au avut ocazia sa intre in contact direct. Si aceasta efervescenta miscare literara nu putea sa nu lase urme benefice, macar si prin empatie, asupra creatiei celor doi poeti. Amploarea cu care lirica romana moderna a cultivat ,,extaticul", ,,cosmicul", ,,originarul", se datoreaza intr-o mare masura expresionismului. Tot sub influenta lui, grotescul a capatat o raspandire apreciabila in proza noastra poetica. Sinteza originala pe care Blaga, Cotrus, Arghezi si alti scriitori romani au realizat-o intre traditionalism si modernism a avut multe impulsuri dinspre estetica expresionista: hipertrofierea eului, recrearea lumii prin cuvant, angoasa existentiala, sfaramarea logicii clasice, inclusiv a celei gramaticale, ermetismul. Desigur, in literatura romana expresionismul nu a generat aceleasi structuri estetice ca cele din cultura germana sau celelalte culturi europene. Specificitatea culturii noastre si-a spus cuvantul. Dar ecourile foarte vii ale expresionismului german rezonantele acestuia asupra artei romanesti interbelice se pot decoda cu destula usurinta in operele scriitorilor romani si inca la unii dintre cei mai importanti ai vremii precum Lucian Blaga, Aron Cotrus, Al. Philippide, George Bacovia, Tudor Arghezi. Dintre numele legate de analiza si implementarea fenomenului expresionistromanesc, pe langa cel al lui Lucian Blaga, se cuvine sa fie pomenite si altele precum cele ale lui Nichifor Crainic, Adrian Maniu, A. Dominic, Felix Aderca, I. M. Sadoveanu, Ion Pillat, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Eugen Lovinescu, etc.
Desi avem de-a face cu un triunghi expresionist - apartenenta nici unuia dintre cei trei poeti la expresionism neputand fi negata - putem cu usurinta observa apropierea operei blagiene de cea a lui Rilke si indepartarea ei de cea a lui Trakl. Chiar si acolo unde se intalnesc motive comune atat operei lui Blaga, cat si celei a lui Trakl, cel dintai inzestreaza acele motive cu capacitati metafizice, transcendentale, departandu-se, astfel, de simpla prezentare a realitatii prin intermediul sentimentelor. Blaga creeaza o alta realitate, un alt univers, care are doar vagi puncte de intalnire cu cel real.
Iar acest univers blagian este estetizat, plasticizat - punct de puternica asemanare cu opera lui Rilke, care practica si el un expresionism imblanzit, transcendental. Asemanarile dintre cei doi poeti nu pot fi trecute cu vederea, iar daca tinem seama si de faptul ca Blaga s-a raportat mereu la Rilke (dedicandu-i chiar o poezie, unde il identifica cu Poetul prin excelenta), putem intelege si recunoaste efectul catalitic al operei lui Rilke asupra celei blagiene. Influenta lui este, dupa cum am aratat, esentiala pentru estetizarea expresionismului blagian, care nu poate fi in niciun caz redusa la ,,altoirea" expresionismului pe fondul folcloric romanesc, deci la ,,autohtonizarea" lui, ci este un fenomen mult mai complex, ce isi trage sevele si din formatia culturala a poetului si din influenta exercitata de expresionismul rilkeian asupra operei sale.

Fisiere in arhiva (1):

 Incidente ale Expresionalismului in Opera lui Lucian Blaga.doc