Iarna de Vasile Alecsandri

Poezia ,,Iarna" face parte din ciclul ,,Pasteluri", reprezentand cea mai durabila si mai valoroasa parte a liricii lui Vasile Alecsandri.

Pastelul este poezia lirica in care poetul isi exprima direct sentimentele inspirate de un tablou din natura (anotimp, peisaj), prin intermediul descrierii.

Vasile Alecsandri este considerat creatorul pastelului in literatura romana.

Poetul, desi avea o fire solara, care prefera primavara si vara, a inchinat si iernii un numar apreciabil de pasteluri: ,,Iarna", ,,Miezul iernei", ,,Gerul", ,,Viscolul", ,,Sania", ,,Bradul", ,,La gura sobei", ,,Sfarsit iernei".

Pastelul ,,Iarna", alcatuit din patru catrene, contureaza un tablou in alb, de o mare frumusete.

In prima strofa se fixeaza dimensiunile spatiale ample ale acestui tablou care se intinde din vazduh pana pe pamantul tarii, sugerat de ,,ai tarii umeri dalbi". Iarna apare personificata intr-n personaj fantastic, inspaimantator (,,cumplita iarna") care cerne norii de zapada, trimitand ,,lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada" (epitet dublu). Imaginea diafana a fulgilor de zapada este realizata cu ajutorul unei comparatii sugestive: ,,Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi". Insa aceasta plutire gratioasa a fulgilor se asociaza cu atingerea lor inghetata, care provoaca fiori: ,,Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi".

Strofa a doua modifica perspectiva din care e privit anotimpul. Poetul insista, prin intermediul unei repetitii, asupra abundentei zapezii care cade continuu, gata sa ingroape totul: ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!" Tara se imbraca intr-o ,,zale argintie".

Epitetele ,,zale argintie", ,,mandra tara", ,,soarele rotund si palid" surprind detalii ale peisajului abia luminat de soarele indepartat ,,ca un vis de tinerete pintre anii trecatori". Comparatia accentueaza atmosfera de usoara tristete determinata de perspectiva trecerii iremediabile a timpului.