Hanul Ancutei

Acest eseu se poate folosi cu usurinta la formarea variantelor 09-14.

Publicat in 1928, volumul Hanu Ancutei repre?zinta pentru creatia lui Mihail Sadoveanu ,,capodopera de la rascruce"; face trecerea spre etapa marilor carti sadoveniene, dar este si o sinteza a elementelor intalnite in povestirile anterioare: ,,lumea taraneasca, natura, idilicul, legenda, oralitatea".

IPOTEZA

Povestirea Fantana dintre plopi face parte din volumul Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu, Realizat prin tehnica povestirii in rama, volumul ,,e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote". Dar ciclul nu este doar o suita de noua povestiri narate de noua povestitori, ci un ansamblu armonios pe tema povestirii insesi, in care unificator este ritualul zicerii: ,,Hanu Ancutei e cartea povestirilor, a istorisirilor de demult, a initierii in arta desavarsita a naratiunii! Caci ciclul acesta are valoarea unei arte poetice pentru intelegerea structurii povestirii, pentru decantarea treptelor si etapelor compozitionale ale genului".

ARGUMENTE

Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt in?cadrate intr-o alta naratiune, prin procedeul insertiei, care utilizeaza formule specifice.

DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR

Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative.

Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han, devenind ascul?tator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. Nu are nume, dar este acceptat de ceilalti, ceea ce dovedeste pretuirea lor, faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Aceasta voce narativa este cea delegata de autor spre a-l reprezenta, fapt care il face pe criticul N. Manolescu sa afirme: ,,Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han, la inceputul cartii, este a autorului".

Ceilalti naratori, personaje in naratiunea-cadru si, pe rand, ascultatori, au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor, personaj -narator, de unde varietatea diegezei si caracterul polifonic. Ei apartin unor categorii sociale diferite: comisul Ionita [Iapa lui Voda), calugarul Gherman (Haralambie), mos Leonte Zodierul (Balaurul), capitanul de mazili Neculai Isac (Fantana dintre plopi), Ienache Coropcarul (Cealalta Ancuta), ciobanul (Judet al sarmanilor), negustorul Damian Cristisor (Negustor lipscan), orbul/ rapsod si calic orb (Orb sarac), matusa Salomia si Zaharia fantanarul (Istorisirea