Formarea constiinei istorice

In cultura romaneasca,inceputurile carturaresti stau sub semnul religiei,dar foarte curand,in secolul al XVII lea,incep sa apara scrieri cu caracter istoric. Carturari din Muntenia si Moldova consemneaza in cronici,letopisete,fapte ale domnitorilor.Cele mai cunoscute contributii in acest sens sunt cele ale cronicarilor:Grigore Ureche,Miron Costin si Ion Neculce

GRIGORE URECHE

(1590-1647),cronicar moldovean,descendent al unei vechi familii boieresti,este fiul lui Nestor Ureche,mare logofat al Moldovei,unul dintre cei mai bogati si mai influenti boieri ai vremii sale.Prima parte a vietii si-o petrece in Polonia,unde pleaca in pribegie alaturi de tatal sau.Aici studiaza latina,gramatica,retorica si poetica,pe texte ale scriitorilor clasici.

Revenit in tara urca treptele ierarhiei sociale:logofat,spatar,mare spatar in timpul domniei lui Vasile Lupu,cand devine unul dintre sfetnicii lui de incredere,apoi mare vortnic al Tarii de Jos.In aceasta calitate are mereu cuvantul hotarator in divan.Intre anii 1642-1647,redacteaza Letopisetul Tarii Moldovei,singura sa lucrare cunoscuta,ramasa neterminata.Aceasta marcheaza inceputul istoriografiei in limba romana.

Grigore Ureche si-a redactat cronica, ca si Neculce mai apoi, catre sfarsitul vietii. El dorea sa scrie un letopiset in care sa istoriseasca toate evenimentele, de la intemeierea statului feudal Moldova (1359), pana in zilele sale; moartea prematura l-a impiedicat; asa se explica de ce cronica sa se opreste la anul 1995, adica la a doua domnie a lui Aron voda cel Cumplit.

in cronica el se refera pe scurt la asa-zisul descalecat al Moldovei si la cele cinci razboaie fratricide purtate de feciorii lui Alexandru cel Bun pentru domnie. Razbunarile in aceasta familie se tin lant : Roman, feciorul lui Ilias, taie capul unchiului sau, care ii orbise tatal, si este, la randul lui, otravit de varul sau, Patru voda.

Aflam ca Ciubar-voda, din cunoscuta drama istorica "Despot voda" a lui Vasile Alecsandri, nu este un personaj fictiv, ci unul real, care a stat in scaunul Moldovei catava vreme O mare extindere capata, in cronica, domnia lui stefan cel Mare. Entuziasmat, cronicarul nareaza faptele eroice ale celui considerat a fi adevaratul conducator al luptei impotriva turcilor cotropitori. Cand Malcoci-Oglu, pasa turc, a patruns in tara, stefan ,,i-au topit toata oastea". Ioan Albert, craiul lesilor, n-a respectat ,,priietesugul tatane-sau ce avea cu stefan", de aceea, viteazul voievod moldav l-a lovit im Codrii Cozminului si i-a risipit soldatii. Intrand din nou in Moldova, pentru a prada si a se razbuna, Albert este intampinat cu ,,razboi la targu la Botosani" si iarasi ,,fu izbanda la stefan voda". Cei prinsi au fost injugati la plug ,,Din aceasta legenda a izvorat poemul lui Vasile Alecsandri, "Dumbrava rosie".

stefan, dupa o domnie de 47 ani si dupa ,,multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". Durerea norodului la aflarea vestii ca s-a stins aparatorul tarii este evocata de cronicar in cuvinte emotionante. Impresia de participare afectiva este evidenta Pe multe pagini si cu date inedite este narata domnia lui Petru Rares si fuga lui prin munti, trecerea granitei in Transilvania cu ajutorul pescarilor, intalnirea, dupa multe peripetii, cu doamna sa Elena si cu copiii sai Ilias, stefan si Roxana in cetatea Ciceului. Suntem informati despre patimirile lui Petru in acea cetate, despre siretlicul folosit pentru a putea trimite sultanului o scrisoare, in care isi cerea iertare si datorita careia isi recapata tronul.

Fata de urmasii lui Petru Rares--Ilias si stefan- Grigore Ureche are aceeasi atitudine de condamnare, ca si cronicarii moldoveni de limba slavona, Macarie si Eftimie.

Capitolele consacrate lui Alexandru Lapusneanu si Despot voda au avut cele mai mari ecouri in literatura noastra clasica, din ele izvorand drama istorica ,,Despot voda" a lui Vasile Alecsandri si cunoscuta nuvela istorica a lui Constantin Negruzzi ,,Alexandru Lapusneanul". Despre Despot voda stirile sunt contradictorii, deoarece intervine si varianta lui Simion Dascalul, unul din interpolatorii acestei cronici. El apare ca un aventurier indraznet si cult, care, cu documente false si cu ajutorul mercenarilor lui Laski, vine in Moldova pentru a-l rasturna pe Alexandru voda : Neizbutindu-i planul, se retrage si, pentru a-l deruta pe Lapusneanu, il sfatuieste pe Laski cum sa-i insceneze o inmormantare fictiva. Pe neasteptate, intra apoi in Moldova, infrange oastea lui Lapusneanu si ocupa tronul acestuia. stefan Tomsa si cu Motoc pun la cale detronarea ,,ereticului" Despot si acesta piere de buzduganul primului. Soseste Lapusneanu cu oaste turceasca si Tomsa impreuna cu vornicul Motoc, postelnicul Veverita si spatarul Spancioc fug la Liov, unde, datorita insistentelor lui Lapusneanu, sunt dati pe mana calaului. Negruzzi a eludat acest sfarsit banal al vornicului Motoc si, corectand istoria,i-a rezervat, in nuvela sa, in limitele verosimilului, o moarte mai dramatica, mult mai potrivita pentru acest intrigant de Curte, care facea si desfacea domniile dupa propriile-i interese. Pe Spancioc si Veverita ii aduce la capataiul muribundului Lapusneanu, ca sa se bucure de chinurile acestuia si sa-l forteze cu lama jungherului sa inghita si drojdiile otravii. Omorarea celor 47 de boieri este atestata istoriceste, dar ea are loc in curte si nu la ospatul din palat, unde o situeaza Negruzzi. imbolnavirea, calugarirea si moartea lui Lapusneanu constituie epilogul acestei domnii narata de cronicar in cateva pagini de densa nuvela.

I. Miron Costin

in cuprinsul secolului al XVII-lea, Miron Costin (1633 - 1691) ramane cel mai de seama reprezentant al umanismului romanesc.

1.Alaturi de Letopisetul tarii Moldovei, ce contine cronica lui Grigore Ureche, Miron Costin a redactat 3 lucrari cu finalitate comuna: demonstrarea unitatii de origine, de limba si cultura a poporului roman din toate cele trei tari romanesti.

2.Cronica tarii Moldovei si a Munteniei si Istoria in versuri polone despre tara Moldovei si Munteniei, scrise in limba poloneza, erau destinate informarii strainilor si urmareau sa trezeasca interesul pentru poporul roman in contexul politic si istoric al epocii.

3.A patra opera, De neamul moldovenilor, redactata in limba romane, prezinta compatriotilor etnogeneza poporului roman.

4.in Predoslovie catre cititori, Miron Costin isi justifica demersul istoric:

a.scrie cartea cu scopul de a stabili imprejurarile istorice in care s-a format poporul roman;

b.a urmarit sa combata falsurile rezultate din interpolarile introduse de Mihail Calugarul si Simeon Dascalul in cronica lui Ureche;

c.a intentionat sa infirme teoriile gresite ale istoricilor Aeneas Sylvius si Iane Zamoroski, referitoare la etnogeneza poporului roman.

Echilibrul dintre fondul stiintific, continand argumentatii sau pledoarii ample si stilul elevat sprijinit pe fondul lexical autohton si pe particularitatile sintactice ale limbii vorbite, transforma lucrarea lui Miron Costin intr-o carte de aleasa limba romaneasca, scrisa cu o intensa participare