,,Ca limba nu este numai lacasul fiintei, ci si casa omului, cea in care se instaleaza si locuieste, in care se intalneste cu sine si cu celalalt si ca una dintre incaperile cele mai confortabile din aceasta casa este aceea a creatiei poetice, a artei - toate acestea sunt lucruri ce continua sa mi se para mereu adevarate." (Hans-Georg Gadamer - Mostenirea Europei)
Conceptele de cultura si civilizatie sunt polisemantice. Diferiti analisti ai fenomenului culturii folosesc in sensuri variate, atat termenul de civilizatie cat si cel de cultura. S-a stabilit astfel un inventar al sensurilor termenilor de cultura si civilizatie folosite in diverse lucaari si s-au gasit cel putin 180 de sensuri diferite pentru acesti termeni. Aceasta situatie poate conduce la o serie de confuzii. In ciuda acestei multitudini de sensuri, cercetatorii fenomenelor culturale folosesc de obicei termenul de cultura pentru a desemna creatiile sufletesti, spirituale, sistemele de idei si valori, iar termenul de civilizatie, pentru a desemna creatiile materiale (mijloacele cu care omul isi adapteaza mediul inconjurator).
Pentru unii teoreticieni cultura si civilizatia sunt termeni echivalenti, amandoua reprezentand totalitatea valorilor materiale si spirituale create de-a lungul istoriei omenirii. Spre exemplu, Simion Mehedinti defineste cultura drept suma tuturor creatiilor sufletesti, intelectuale, etice si estetice, iar civilizatia drept suma tuturor creatiilor tehnice care ajuta la adaptarea omului la mediul geografic. Ovidiu Dramba, in "Istoria culturii si civilitatiei", delimiteaza cultura de civilizatie, considerand-o pe prima ca ansamblul atitudinilor, actelor si operelor limitate la domeniul spiritului si al intelectului, iar pe a doua ca totalitatea mijloacelor cu care omul se adapteaza mediului fizic si social. Dupa unele definitii, cultura si civilizatia sunt acelasi lucru. Insa astazi se considera ca civilizatia si cultura nu sunt sinonime. Cultura se refera la simboluri si valori transmise pe cale sociala, iar civilizatia se refera la organizarea societatii si la partea materiala a culturii.
Din punct de vedere etimologic, termenul civilizatie deriva din latina clasica, respectiv din familia cuvantului civis (= cetatean al orasului); la romani termenul desemna un individ care nu traia izolat de semenii sai ci care, dimpotriva, convietuia impreuna cu alti oameni, in interiorul unei comunitati umane, care avea o organizare capabila sa favorizeze viata in colectivitate. Un alt termen latin inrudit semantic, civilis, desemna calitatile, insusiirile pe care trebuia sa le posede un "cetatean" pentru a merita sa poarte acest titlu. Este vorba despre insusiirile care il faceau amabil, sociabil, politicos, modest si simplu in raporturile cu semenii sai. Din semnificatia acestor termeni latini a aparut si necesitatea elaborarii unor termeni derivati, care sa desemneze actiunea prin care indivizii, membri ai comunitatii, ajungeau sa dobandeasca acele calitati care ii eau necesare pentru a fi considerat cetatean.
In acest sens, un alt termen din aceeasi familie semantica, civilitas, - atis, se referea la aptitudinea de a trai in societate - sociabilitatea - la curtoazie, politete, dar si, din pucnt de vedere politic, la arta de a guverna. Calitatea de a fi cetatean era desemnata si prin adjectivul civicus, -a, -um ("civil"). In sens general, civilizatia este totalitatea mijloacelor prin care omul se adapteaza mediului fizic (natra) si mediului social, reusind sa-l transforme, sa-l organizeze si sa-l / sa i se integreze. Ea reprezinta ansamblul cunostintelor si al experientei umane, totalitatea achizitiilor spiritului uman, nivelul inalt de dezvoltare al unei societati.
In sfera acestor notiuni sunt cuprinse aspecte ce tin de latura utilitara, practica, a existentei umane, in principal tehnologia, dar si activitati de natura administrativa de organizare sociala, politica, militara si juridica.
Civilizatia actuala este rezultatul unui efect. Orice civilizatie presupune un spatiu, o societate, o economie si o mentalitate, si, de asemenea, existenta unei durate. Orice civilizatie este reprezentata de o societate care si-a asimilat si asimileaza incontinuu valorile materiale si culturale de care are nevoie, civilizatia putand fi definita, pe de o parte, ca o societate ajunsa la un nivel avansat de cultura, pe de alta parte ca o societate care a asimilat valori in toate compartimentele existentei sale. S-a afirmat pe buna dreptate ca, in ultima analiza, numarul civilizatiilor este echivalent cu numarul popoarelor care au existat sau exista la nivel planetar, numai ca dintre toate acestea foarte putine sunt cele care, din antichitate si pana in prezent, au dobandit calitatea de civilizatie istorica. In cazul acestora din urma, se poate afirma ca ele sunt caracterizate prin capacitatea, manifestata in decursul evolutiei lor in timp, de a-si exercita pe deplin posibilitatile lor creatoare, reusind sa-si asigure un profil care poarta amprenta noutatii si a originalitatii pentru o perioada lunga de timp, influentand civilizatia si cultura popoarelor din jur sau a unor civilizatii si culturi posterioare, contribuind, astfel, la construirea tezaurului de valori ale umanitatii.
Conceptul de civilizatie s-a constituit in Europa relativ tarziu, in perioada Renasterii, acea perioada de avant cultural care a cuprins Italia intre secolele XIV - XVI. Termenul a fost consacrat pe plan european abia la jumatatea secolului al XVIII-lea, de filosofii rationalisti, printre care Victor Riquetti, marchiz de Mirabeau (care a publicat, intre altele, un tratat despre populatie intitulat L'Ami des hommes ou Traite sur la population) si Voltaire si enciclopedistii francezi care l-au folosit pentru a desemna "vremurile noi" (din cadrul epocii lor) in raport cu "epocile intunecate" anterioare (Evul Mediu).
Bernea, Ernest, ,,Cadre ale gandirii populare romanesti. Contributii la reprezentarea spatiului, timpului si cauzalitatii", Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985 Vladutiu, Ion, ,,Etnografia romaneasca", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973 Pop, Mihai, Pavel Ruxandoiu, ,,Folclor literar romanesc", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990 Burlacu, Mihai - ,,Elemente de antropologie si filozofie a culturii", Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2013 Malita, Mircea - ,,Zece mii de culturi, o singura civilizatie", Editura Nemira, Bucuresti, 1998 Eretescu, Constantin - ,,Folcorul literar al romanior", Editura Compania, Bucuresti, 2004 Birlea, Ovidiu - ,,Istoria folcloristicii romanesti", Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1974 https://pdfslide.tips/download/link/cultura-si-civilizatie-europeana
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
