Basmul Aleodor împărat

Opera epica in proza in care se povestesc intamplari fantastice puse pe seama unor personaje sau forte supranaturale in lupta cu fortele raului pe care le inving se numeste basm.

In proza populara, basmul ocupa un rol deosebit prin faptul ca zugraveste o lume pusa sul semnul fantasticului, in care dorinta umana poate fi implinita.

Basmul "Aleodor-Imparat" , a fost cules de Petre Ispirescu in anul 1875, de la un "scolar de gimnaziu" din Bucuresti.

Naratiunea respecta schema traditionala a basmului si debuteaza cu formula "A fost odata ca niciodata". Fiind o opera narativa, intamplarile se desfasoara intr-o anumita ordine iar elementele reale(dorinta de a avea un copil, comportarea lui Aledor ca imparat si casatoria cu fiica lui Verdes) se vor impletii cu elementele fantastice (existenta Pocitaniei, intelegerea graiurilor necuvantatoare) pe durata intregii actiuni.

Autorul anonim ne dezvaluie mai intai supararea unui imparat ca nu avea si el "ca toti oameii un fecior". La batranete insa dorinta i se indeplineste "si donadi un drag de fecior de sa-l vezi si sa nu-l mai uiti". Bucuria era cu atat mai mare, cu cat "baiatul de ce crestea d-aia se facea mai istet si mai iscusit".

In ceasul mortii, imparatul isi sfatuieste fiul sa nu vaneze pe mosia "jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop", deoarece "cine calca acolo nu scapa nepedepsit".

Dupa moartea imparatului, Aleodor carmuieste intelep tara si respecta cu sfintenie sfatul imparatului sau, dar intr-o zi pe cand sa afla la vanat, greseste si calca pe pamantul "pocitaniei de om". Aceasta ii cere fiului de imparat sa-i aduca fata lui Verdes-Imparat, daca vrea sa-l ierte pentru ca-I calcase mosia.

Plecat la drum, intalneste o stiuca, un corb si un taune carora le cruta viata si ii ajuta primind din partea cestora promisiunea ca il vor ajuta la nevoie. Ajungand la curtea lui Verdes, Aleodor afla ca pentru a dobandi fata, trebuie sa depaseasca trei incercari.

Cu ajutorul noilor sai prieteni, fiul de imparat iese invingator la sfarsitul celor trei probe, deoarece, in a treia zi, se ascunde atat de bine incat fata imparatului se recunoaste invinsa.