Tehnologia romanilor

O stiinta romana propriu-zisa nu exista. Preocuparea pur practica, tehnologica - dominata in lumea romana prevala net asupra interesului pentru o cercetare speculativa, teoretica.

Determinate pentru posibilitatea unor asemenea realizari au fost atat procedeele cat si materialele de constructie folosite. Mortarul in primul rand care probabil ca a fost mai intai utilizat in constructia palatelor unor regi din Asia Mica, dar pe care, variindu-i mereu compozitia, romanii l-au dus la un asemenea grad de eficienta tehnica incat s-ar putea spune ca a fost inventat pentru a doua oara de ei. Am mai vorbit atat despre originala lor tehnica adoptata in constructia drumurilor, cat si despre imensa extensiune a retelei: aproximativ 90. 000 km de sosele si 200. 000 km drumuri secundare. La acestea se adauga si tehnica uimitoare pentru acel timp spalarii unor lungi tuneluri pentru aceste drumuri: 300 m (intre Napoli si Puzzoli) si chiar de 800 m - ca cel din apropierea lacului Bienne din Elvetia. Tot in domeniul constructiilor trebuie amintite si unele remarcabile amenajari, ca de pilda perfectionarea sistemului de incalzire a edificiilor prin hipocaust camera umpluta cu aer cald, instalata sub sala de incalzit, cu incalzirea si a peretilor prin conducte ingropate in zid (principiul hipocaustului fusese aplicat, inca in mileniul al III-lea i. Ch. un caz ramas exceptional in aria civilizatiei Indus). Romanii n-au facut mari progrese tehnice in industria metalurgica si nici in domeniul textilelor; iar in cel al masinariilor au fost in cea mai mare parte tributarii lumii elenistice. Inca din secolul al II-lea i. Ch. erau de uz curent balanta cu un brat (inventata probabil de romani), diferite mecanisme de ridicare a greutatilor pe principiul scripetilor si diverse tipuri de pompe aspiratoare-respingatoare. In mine, surubul lui Arhimede actionat de sclavi servea la drenarea apei de infiltratie; in schimb roata hidraulica, desi era cunoscuta de romani inainte de anul 100 i. Ch., s-a raspandit tarziu. Dar in secolul III era noastra, langa Arles (Franta) functiona o instalatie de 16 roti hidraulice in angrenaj, actionand 32 de mori care macinau 28 de tone de faina intr-o singura zi. In agricultura, se pare ca romanii au fost primii care au folosit ingrasaminte chimice. Au devenit mari mesteri in fabricarea sticlei, intrebuintand-o intai opaca, apoi transparenta - la ferestre: iar primele oglinzi de sticla romane dateaza din jurul anului 220 era noastra. Sapunul (cunoscut probabil de romani, in Gallia, caci cuvantul sapro este de origine gallica) a fost la inceput o solutie pentru decolorarea parului dar in secolul IV era noastra a devenit la Roma articol de toaleta cu uzul de azi. Tot din Gallia romana provine si masa cu patru picioare, acoperita cu o fata de masa, cu scaunele in jur, ceea ce a inlocuit masutele de servit asezate in fata paturilor canapea pe care romanii mancau pana atunci. Cortina de teatru ridicandu-se dintr-o fosa ...