Conditiile reunificarii politice a geto-dacilor, in secolul I d. Chr., dupa un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politica a geto-dacilor se reface in jurul nucleului statal din zona Muntilor Orastiei. in acest spatiu intercarpatic s-a pastrat o continuitate statala si dupa destramarea marii stapaniri a lui Burebista.
Restauratorul Daciei era regele Decebal (87-106 d. Chr.), caruia predecesorul sau Duras, fiind batran, i-a cedat tronul. Dio Cassius (sec. II-III d. Chr.), istoric si om politic grec, scria despre Decebal: Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit in lupta, stiind sa aleaga prilejul pentru a^l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp, pentru romani un potrivnic de temut. Personalitatea marcanta a regelui si un sir de premise din viata societatii geto-dace au determinat ascensiunea regatului geto-dac pe o noua treapta, devenit o forta considerabila in zona Carpatilor si la Dunare.
Dacia avea o populatie numeroasa de agricultori sedentari si mestesugari iscusiti in prelucrarea fierului, ceea ce o dovedesc numeroasele unelte agricole si mestesugaresti descoperite in sapaturile arheologice. Ei prelucrau metalele pretioase, mai ales argintul, confectionau vase de uz casnic de o calitate superioara, utilizand roata olarului, aveau cunostinte in botanica, medicina, astronomie.
O mare importanta in ascensiunea statului geto-dac au avut o relatiile lui economice si culturale cu lumea romana si elinista: schimbul comercial intens, folosirea monedei romane, insusirea scrisului latin etc.
Activitatea economica si spirituala din Dacia este tot mai mult influentata de cultura popoarelor de limba latina. Se poate afirma ca inca pana la cucerirea romana in Dacia incepe un proces de romanizare in domeniul culturii.
Nivelul inalt de dezvoltare a geto-dacilor prezenta pentru romani un obstacol in calea unor noi cuceriri in zona Carpato-Dunareana. Geto-dacii au sesizat pericolul roman si au intreprins actiuni in vederea perfectionarii organizarii militare a statului. Se construiesc noi cetati pe locul celor vechi (Blidaru, Piatra Rosie), se intaresc celelalte (cetatea de scaun Sarmisegetusa, unde se afla si cancelaria regala, Costesti, Banita etc.). Statul daco-get era mai restrans ca teritoriu decat regatul lui Burebista.
El cuprindea spatiul de la cursul superior al Nistrului pana la Dunare, incluzand teritoriul Transilvaniei si pamanturile din vestul Moldovei. unde alaturi de geti se asezasera triburi sarmatice, care au alcatuit o confederatie de neamuri opuse Romei.
Stepa Dunarii, pamanturile dintre Dunare, Balcani (Haemus) si Marea Neagra, precum si sudul interfluviului Dunare-Nistru au fost treptat supuse de catre romani. Pe Dunare circula o flota romana care tinea in supunere malurile fluviului.
Astfel, cresterea pericolului ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
