Statele medievale românești de la întemeiere până la sfârșitul domniei lui Mihai Viteazul

Este rezultatul unui indelungat proces istoric, care poate fi urmarit inca din perioada primelor cnezate si voievodate.

Organizarea statului medieval nu s-a putut realiza intr-un voievodat unic, ci in unitati statale, conduse de voievozi.

criza regatului maghiar la inceputul secolului al XIV-lea (stingerea dinastiei arpadiene si lupta pentru tron pana la venirea dinastiei de Anjou); Voievodatul este o institutie specifica statelor medievale romanesti.

Voievodatul Transilvaniei este rezultatul unificarii micilor formatiuni politice (statale) existente in perioada secolelor al IX-lea si al XI-lea, sub conducerea unui voievod.

Formarea voievodatului cuprinde doua etape: prima etapa : cea a formatiunilor din secolele al IX-lea si al XI-lea a doua etapa : a unificarii formatiunilor statale o data cu inceputul cuceririi Transilvaniei de catre regalitatea maghiara Etapa I : Etapa voievodatelor romanesti In secolul al IX-lea sunt atestate formatiunile politice mai inainte mentionate ale lui Glad, Gelu si Menumorut. La sfarsitul secolului al X-lea si inceputul secolului al XI-lea au fost atestate doua voievodate : unul in mijlocul Transilvaniei, cu centrul la Alba Iulia altul in Banat, cu cetatea de scaun la Morisena Sapaturile arheologice au scos la iveala si alte cetati, ca : Teligrad, Moigrad si Moresti Etapa a II-a : Voievodatul, dupa cucerirea Transilvaniei de catre regalitatea maghiara Cucerirea Transilvaniei se face treptat; mai cu seama din a doua jumatate a secolului al XI-lea, penetratia maghiara se desfasoara sistematic, prin anexarea cetatilor de aparare si prin actiunea de organizare a comitatelor. Ele se organizeaza pe masura inaintarii din directia nord-vest, incepand cu Bihorul, continuand cu Crasna si Dabaca, pana tarziu, in a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Maghiarii incearca sa impuna in locul vechii organizari romanesti, forma de organizare a Principatului, in frunte cu un principe in loc de voievod, dupa modelul apusean.

Intre 1113 si 1176 documentele nu pomenesc nici de principi, nici de voievozi, dovada a framantarilor care au avut loc in acest rastimp.

In 1176 este pomenit Leustachiu voievodul, ceea ce inseamna ca regalitatea maghiara a fost obligata sa revina la vechea forma de organizare romaneasca. Voievodatul, ca forma de organizare simbolizeaza autonomia fata de regalitate si perpetuarea unei institutii politice specific romanesti.

Voievozii sunt adevarati suverani si isi creeaza adevarate dinastii, cum au facut Roland Bors si Ladislau Kan (ultimul si-a construit o adevarata curte la cetatea de la Deva). Mentinerea formelor autohtone de organizare rezistenta romanilor s-a manifestat si prin mentinerea formelor de organizare autohtona : cnezatele, voievodatele si tarile; unele au ramas mult timp in afara stapanirii maghiare, sau au fost integrate Tarilor Romane de la est si sud de Carpati.

Asfel : Voievodatul Maramuresului, Tara Hategului (integrata ...